Actinomicoza – diagnostic și tratament

157

Actinomicoza este o infecție bacteriană, lent progresivă, indolentă determinată de bacili, nesporulați, gram-pozitivi, microaerofili sau aerobi ce aparțin genului Actinomyces. Actinomicoza poartă numele de „boala cel mai frecvent diagnosticată incorect”, pentru un diagnostic corect este necesar o cunoaștere corectă a spectrului acestei patologii.

Agenții etiologici

Actinomicoza este dată de: Actinomyces viscosus, Actinomyces naeslundii, Actinomyces meyeri, Actinomyces odontolyticus, Actinomyces gerencuseriae și Propionibacterium propionicum. Aproape toate actinomicozele sunt polibacteriene.

Epidemiologie

Agenții actinomicotici sunt componenți ai florei bacteriene orale normale, se mai găsesc și în tractul genital feminin. Scăderea incidenței actinomicotice este legată de igienă mai bună și administrarea de antibiotice.

Patogeneză și histopatologie

În răspândirea actinomicozei este caracteristic depășirea habitatului normal de la nivel bucal, gastro-intestinal și genito-urinar, ce dau infecție locală dar și diseminare hematogenă.

Manifestări clinice

  • Boala oro-cefalică: actinomicoza de la nivel oral, facial și cervical apare sub forma unui abces, o tumefacție sau o leziune. Actinomicoza poate fi luată în considerare în cazul oricărei infecții recurente de la nivelul extremității cefalice. O complicație o reprezintă extinderea către craniu și măduva cervicală.
  • Boala toracică: Afectarea parenchimului pulmonar se manifestă prin febră, durere toracică și leucocitoză, uneori tuse productivă. Peste jumătate din cazuri prezintă pleurezie, empiem sau îngroșare pleurală. Specific pentru infecția actinomicotică este că aceasta poate traversa pleura, mediastinul și scheletul toracal, cu aspect fistulos.
  • Boala abdominală: De regulă boala apare ca o leziune sau un abces aderent ce se confundă cu o tumoră. Boala izolată în organ se face prin diseminare hematogenă.
  • Boala pelvină: simptomele sunt caracterizate prin febră, durere abdominală, scădere în greutate, hemoragii și secreții vaginale anormale. Datorită faptului că în această zonă diagnosticul este foarte greu de pus se poate ajunge la un „pelvis înghețat” care minează o endometrioză sau o patologie malignă.
  • Boala sistemului nervos central: este rară, apare la control CT sub formă de abcese unice sau multiple, cu o creștere inelară și perete gros.
  • Infecția musculoscheletală
  • Boală diseminată: poate contura un tablou clinic indolent, fără durere.

 

Tratament

Se folosesc agenți antimicrobieni în doză mare, ceftrixona este considerată eficientă.

 

Bibliografie:

  1. Harrison, Principiile medicinei interne, Ediţia XIV, Editura Teora,2002.
  2. https://search.medscape.com/search/?q=actinomycosis
  3. https://www.medicalnewstoday.com/search?q=actinomycosis&p=1

 

 

Articolul precedentAnorexia – criterii de diagnostic și tratament
Articolul următorGerontologie – definitie
Clinical Content Manager în cadrul echipei Be-Healthy cu atribuții privind realizarea și moderarea materialelor științifice și articolelor cu conținut medical destinate pacienților sau specialiștilor în sănătate. În prezent este studenta anul V în cadrul Facultății de Medicină Generală, la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, având experiență editorială ca blogger cu profil de healthy living și competențe obținute prin programele de studii pedagogice și management medical.