Alergiile la copii – semne, simptome și tratament

Alergiile la copilsunt determinate de reacţii  de tipul I de hipersensibilitate stau la baza tuturor bolilor atopice și multor boli alergice.

Atopia este un răspuns imunitar exagerat mediat de Ig E. Bolile atopice afectează cel mai frecvent nasul, ochii, pielea și plămânii.

Alergia este orice răspuns exagerat la un alergen străin, indiferent de mecanism.

Etiologie

Factorii ambientali interacționează cu factorii genetici pentru a  menține răspunsurile imune ale celulelor T helper tip 2, care activează producția de eozinofile și de Ig E și sunt proalergenici.

Expunerea copiilor de vârste mici la diverși alergeni, ajută la formarea imunității. Tendințele din țările dezvoltate către familii mici, cu puțini copii, către ambiente de interior mai curate și către utilizarea timpurie a vaccinurile e și antibioticelor pot lipsi copiii de aceste expuneri și inhiba supresia celulelor T helper tip 2. Alți factori considerați că ar contribui la apariția alergiilor sunt expunerea cronică la alergeni și sensibilizarea, dieta și activitatea fizică.

Când alergenul se leagă de Ig E, histamina se eliberează din granulele intracelulare ale celulelor mastocitare, care sunt larg răspândite, dar se află în special în piele și plămâni. Histamina determină vasodilatație locală (producând eritem), permeabilitate capilară crescută și edem, încercuind vasodilatația arteriolară mediată de mecanismele neuronale reflexe. Prin creșterea permeabilității capilarelor se pierd proteine, se pierde plasma și aceasta poate agrava șocul circulator.

Semne și simptome:

• Rinoree, strănut, congestie nazală (tract respirator superior)
• Wheezing , dispnee (tract respirator inferior)
• Prurit (ochi și piele)
• Edem nazal turgescent, durere sinusală la palpare, hiperemie și edem conjunctival, lichenificare cutanată.
• Stridorul, wheezing-ul și hipotensiunea sunt semne amenințătoare de viață ale anafilaxiei.

Diagnostic

Diagnosticul se face pe baza istoricului pacientului, teste nespecifice care sugerează dar nu confirmă (examinarea diverselor secreții), teste specifice (cutanate).

Tratament

• Profilactic: îndepărtarea și evitarea factorilor declanșatori, spălarea frecventă a cearșafurilor, a fețelor de pernă și a cuverturilor de pat cu apă fierbinte, îndepărtarea jucăriilor de pluș, covoarelor și animalelor ținute în casă.
• Medicamentos: – Antihistaminice care afectează producția histaminelor.
• Stabilizatori ai celulelor mastocitare (CROMOLIN ≥6 ani, 1 puf de 3-4 ori pe zi)
• Corticosteroizi (FLUTICAZON, 4-12 ani, 1 puf în fiecare nară de 3 ori pe zi.)

Bibliografie:

1. Mark H. Beers, Robert S. Porter, Manualul Merck de diagnostic şi tratament, Ediţia a XVIII-a, Editura All, 2012.