Alimentația cu formule a nou-nascutului la termen sanatos – Ghid clinic

44
Alimentația cu formule a nou-nascutului la termen sanatosnewborn baby. Mother giving birth to a baby boy.
  1. Alimentația cu formule a nou-nascutului la termen sanatos – Ghid clinic  COLECȚIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE

6.1. Definiție si evaluare

6.1.1. Definiții

Standard Medicul trebuie sa utilizeze corect terminologia aferenta modului de alimentare a nou-nascutului. E

Standard Alimentația artificiala reprezinta alimentarea cu formula . C

Standard Formula este un produs alimentar derivat din laptele de vaca sau de la alte animale

si/sau alte ingrediente de origine animala sau vegetala care s-au dovedit a fi adecvate nutrițional si sigure pentru cresterea si dezvoltarea normala a nou-nascutului si sugarului[3]. C

Standard Formulele de început sunt produsele alimentare destinate alimentarii nou-nascuților

si sugarilor în primele 5-6 luni de viața si care acopera prin ele însele nevoile nutriționale ale acestor sugari pâna la introducerea unei alimentații complementare corespunzatoare[4,5]. C

Standard Formulele de continuare sunt produsele alimentare destinate alimentarii sugarilor dupa introducerea alimentelor complementare, fiind principalul component lichid alalimentației dupa vârsta de 5-6 luni[4,5]. C

Standard Orice aliment care înlocuieste parțial sau total laptele matern, indiferent daca este

sau nu corespunzator acestui scop, este considerat substituent al laptelui matern. Sunt exceptate din aceasta definiție formulele utilizate în scop terapeutic[6]. C

Standard Formulele speciale sunt formule destinate alimentației nou-nascuților cu nevoi nutriționale particulare[7]. C

Standard Formulele hipoalergenice (hipoantigenice) sunt formule obținute prin hidroliza proteinelor care conțin sub 1% proteine imunoreactive din totalul surselor de azot din formula [8,9,10]. C

Standard Formulele parțial hidrolizate sunt formulele hipoalergenice în care proteinele din laptele de vaca sunt hidrolizate în proporție de 12-15%[8,9]. C

Standard Formulele extensiv hidrolizate (semielementale) sunt formule hipoalergenice în care proteinele din laptele de vaca sunt hidrolizate în proporție de 50-55%[8,9]. C

Standard Formulele pe baza de aminoacizi (elementale) sunt formule în care sursa de proteine este reprezentata doar de aminoacizi[8,9]. C

Standard Prebioticele sunt ingrediente alimentare nedigerabile cu acțiune benefica asupra sanatații gazdei, stimulând selectiv cresterea unei sau a unui numar limitat de bacterii colonice[10]. C

Standard Probioticele sunt suplimente alimentare microbiene (preparate celulare microbiene sau componente ale celulelor microbiene) care amelioreaza balanța microbiologica intestinala cu efect benefic asupra sanatații si starii de bine a gazdei[10]. C

6.1.2. Evaluare

Standard Medicul trebuie sa indice pentru nou-nascutul la termen sanatos (care nu poate fi alimentat cu lapte matern) formule de început. B

Argumentare În condițiile în care alimentația naturala nu este posibila, formulele de început reprezinta cea mai sigura alegere[1,5,8,11]. III

Standard Medicul trebuie sa indice pentru nou nascutul la termen sanatos formule de început bazate pe proteine din lapte de vaca [1,3-5,8,11,12]. B

Argumentare Formulele bazate pe proteine din lapte de vaca asigura necesarul nutrițional cel mai apropiat de cel al laptelui matern. Laptele de capra, oaie, cabaline au conținut crescut de proteine comparativ cu laptele matern, sunt abundente în glutamat, glutamina, leucina, prolina, prezinta capacitate alergenica si biodisponibilitate redusa a zincului si, în plus, nu exista studii de digestibilitate ale acestor tipuri de lapte[3,10-13]. III

Standard Medicul trebuie sa recomande formule de început parțial hidrolizate pentru nounascutul la termen sanatos cu istoric familial de atopie[5,8,9,14-16]. A

Argumentare Formulele parțial hidrolizate conțin fragmente proteice foarte mici, cu un potențial alergic redus, scazând riscul de alergie[14-16].

Standard Medicul trebuie sa utilizeze si sa prescrie pentru nou-nascutul matur sanatos formule de început care asigura un aport caloric de cel puțin 60 kcal/100 ml (250 kJ/ 100ml) si nu mai mult de 70 kcal/100 ml (295 kJ/100 ml)[3-5,8-10]. A

Argumentare Aportul caloric asigurat prin formule trebuie sa fie similar cu cel asigurat prin alimentația naturala (65-67 kcal/100 ml) pentru a evita apariția unor tulburari nutriționale precum malnutriția si obezitatea[3,4,17-18] (anexa 1). IIa

Standard Medicul trebuie sa utilizeze si sa indice pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu osmolaritate maxima de 450 mOsm/l[17-19]. A

Argumentare Osmolaritatea crescuta are efect negativ asupra ratei de golire gastrica si se asociaza cu o rata crescuta de varsaturi, greața, diaree si reflux gastroesofagian[17- 20]. Osmolaritatea unei formule este determinata mai ales de conținutul de sodiu si carbohidrați. Osmolaritatea laptelui matern este de aproximativ 285 mOsm/l[19]. Ib

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început pe baza de lactozer, cu proteina modificata si cu raport zer: cazeina – minim 60:40 (proteina din lactozer reprezinta minim 60%). B

Argumentare Laptele matern are conținut variabil de zer si cazeina, raportul dintre acestea fiind cuprins între 90:10 (colostru) si 60:40 (lapte matur)[19-24]. III

Argumentare Formulele pe baza de lactozer prezinta mai multe avantaje: digestie si evacuare gastrice mai rapide, eficiența maxima de utilizare a proteinelor, retenție azotata maxima, profil al aminoacizilor similar cu cel din laptele matern, concentrație redusa de minerale, încarcatura renala diminuata, flora intestinala asemanatoare cu cea a copilului alimentat la sân[3,7,19-23]. III

Argumentare Proteina din lactozer este o proteina pura, de calitate înalta, bogata în aminoacizi esențiali iar utilizarea sa în cantitate mare permite obținerea unor formule cu cantitate redusa de proteine, suficienta pentru a asigura cresterea si dezvoltarea armonioasa a copilului dar si pentru a preveni apariția obezitații[21,24]. III

Argumentare Cazeina coaguleaza în flocoane mari, asigura senzația de sațietate, încetineste evacuarea gastrica si creste frecvența regurgitațiilor si constipației[3,25]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formulele de început pe baza de proteine de lapte de vaca cu conținut minim de proteine de 1,8 g/100kcal (0,45 g/100 kJ) si maxim de 3 g/100 kcal (0,7 g/100 kJ)[3-5,10] (anexa 1 si 2). A

Argumentare Un aport proteic mai mare 3 g/100 kcal creste încarcatura renala si are drept consecința apariția ulterioara a obezitații iar unul sub 1,8 g/100 kcal nu poate susține nevoile de crestere ale nou-nascutului, proteinele fiind sursa de azot si aminoacizi esențiali[3,7,10,13,25-27]. Ib

Argumentare Un aport proteic apropiat de limita inferioara recomandata (1,8 g/100 kcal) poate fi recomandat pentru scaderea riscului de supraponderalitate si obezitate. Aportul proteic crescut induce hiperinsulinism si creste riscul de obezitate[28-34]. Ia

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul sanatos formule de început care sa conțina toți aminoacizii esențiali sau condiționat esențiali în cantitați cel puțin egale cu cele conținute în proteina de referința (din laptele matern)[3-5,10,35] (anexa 3). A

Argumentare La vârsta de nou-nascut formula este singura sursa de aminoacizi esențiali si condiționat-esențiali[10,13]. Ib

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul matur sanatos formule de început în care atât concentrațiile de metionina si cistina cât si cele de fenilalanina si tirozina pot fi sumate daca raporturile dintre acestea (metionina:cistina, respectiv fenilalanina:tirozina) nu depasesc valoarea 2[4,5,10]. C

Argumentare În laptele de mama raportul metionina:cistina este de aproximativ 1,1 iar cel dintre fenilalanina si tirozina este de aproximativ 1[3,10,35,36]. Nu exista studii concludente privind siguranța formulelor de început (indiferent de tipul proteinelor conținute si sursa acestora) în care raportul metionina/cistina este cuprins între 2 si 3[3-5]. IV

Argumentare Metionina, cistina, fenilalanina si tirozina sunt aminoacizi esențiali ale caror concentrații se pot suma dar prezența fiecaruia în formula este obligatorie, acestia neputându-se substitui unul altuia[10]. IV

Opțiune Medicul poate sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu conținut de taurina de maximum 12 mg/100 kcal (2,9 mg/100 kJ)[3-5,26,35]. A

Argumentare Taurina este aminoacidul liber nonproteic predominant în laptele de mama însa nu exista studii care sa evidențieze efectele benefice semnificative ale suplimentarii sale în preparatele tip formula [10,35-39].Ia

Argumentare Taurina are rol în conjugarea bilei, eliminarea acidului hipocloros eliberat de neutrofilele si macrofagele activate, detoxifierea retinolului, fierului si xenobioticelor, transportul calciului, contractilitatea miocardului, reglarea osmotica si dezvoltarea SNC[10]. III

Recomandare Se recomanda ca medicul sa indice pentru nou-nascutul la termen sanatos cu antecedente de atopie formule de început parțial hidrolizate cu conținut de taurina de minim 5,25 mg/100 kcal si maxim 12 mg/100 kcal[3-5,10,39]. B

Argumentare Concentrația de taurina variaza în timpul lactației între 3,4 – 8 mg/100 ml (5,1 – 11,9 mg/100 kcal)[10,39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu conținut de colina de minim 7 mg/100 kcal (1,7 mg/100 kJ) si maxim de 50 mg/100 kcal (12 mg/100 kJ)[3-5,39]. C

Argumentare Colina este o amina cuarternara ubicuitara în țesuturi, condiționat esențiala în condiții de nevoi crescute sau capacitate diminuata de producere, fiind un precursor important al fosfolipidelor si acetilcolinei, cu rol în compoziția membranelor, transmiterea semnalelor celulare, transportul colesterolului si altor lipide în sânge, dezvoltarea normala cerebrala [10,39,40]. IV

Argumentare Colina se gaseste în cantitați considerabile în laptele matern (12,6 mg/100 kcal) si plasma nou-nascuților si sugarilor[10,39,40]. III

Argumentare Limita maxima recomandata armonizeaza aportul de colina din formula cu conținutul maxim de fosfolipide (în mare majoritate formate de fosfatidilcolina)[3]. Excesul de colina poate duce la apariția de tulburari gastrointestinate[10,40]. IV

Opțiune Medicul poate sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin urmatoarele nucleotide: citidina 5-monofosfat, uridin 5- monofosfat, adenozina 5-monofosfat, guanozina 5-monofosfat si inozina 5- monofosfat în concentrațiile descrise în anexa 4[3-5]. C

Argumentare Desi existente în laptele de mama, nucleotidele pot fi sintetizate de novo si pot fi refolosite pe cai metabolice de reutilizare[3,10]. IV

Opțiune Medicul poate sa prescrie pentru alimentația nou-nascutului la termen sanatos formule de început îmbogațite cu nucleotide în cantitate maxima de 5 mg/100kcal (1,2 mg/100 kJ)[3,8,41] (anexa 4). B

Argumentare Nucleotidele se gasesc mai ales intracelular si intra în structura ADN si ARN, asigura transferul energiei chimice si sunt implicate în sinteza de proteine, lipide si carbohidrați[10,26,35]. III

Argumentare Un nivel de pâna la 5 mg/100 kcal nucleotide este asemanator cu cel existent în laptele de mama (4-6 mg/100 kcal), aportul peste 5 mg/100 kcal creste riscul de infecții respiratorii[3]. III

Opțiune Medicul poate sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început a caror valoare nutriționala este ameliorata prin adaus de aminoacizi[4,5]. C

Argumentare Laptele de mama conține o cantitate variabila de aminoacizi liberi a caror relevanța nutriționala nu a fost pe deplin elucidata [35,42]. IV

Standard În cazul nou-nascuților la termen sanatosi cu istoric de atopie medicul trebuie sa prescrie formule de început parțial hidrolizate cu conținut proteic identic cu cel din formulele pe baza de proteine din laptele de vaca (nehidrolizate)[3-5,10,39]. B

Argumentare Alimentația cu formule pe baza de hidrolizate proteice duce la cresterea ratei de golire gastrica si permite realizarea mai rapida a concentrațiilor de aminoacizi esențiali si ramificați în plasma dar sunt necesare înca studii privind siguranța formulelor de început parțial hidrolizate cu conținut proteic sub 1,8 g/100 kcal (0,45 g/100 kJ) iar excesul de proteine creste riscul de apariție a obezitații[3]. III

Standard În situația în care parinții corect consiliați aleg pentru nou-nascut o alimentație de tip vegetarian, medicul trebuie sa prescrie formule de început pe baza de izolate de soia cu conținut proteic minim de 2,25 g/100 kcal (0,56 g/100 kJ) si maxim de 3g/100 kcal (0,7 g/100 kJ)[3-5,10,39].

Argumentare Proteinele provenite din soia sunt proteine de calitate inferioara, cu biodisponibilitate si digestibilitate redusa fața de cele din laptele de vaca [2,3,10,39]. III

Recomandare Se recomanda ca medicul sa indice formula pe baza de hidrolizate de soia care sa nu fie îmbogațite cu nucleotide daca, dupa alegerea informata a parinților, aceasta formula este aleasa pentru alimentației nou-nascutului la termen sanatos[10]. B

Argumentare Nucleotidele exista în formulele de început pe baza de hidrolizate de soia în mod natural în cantitate mai mare decât în laptele matern sau în formulele de început pe baza de lapte de vaca [10]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început bazate pe hidrolizate proteice din proteina laptelui de vaca sau de soia cu conținut minim de carnitina de 1,2 mg/100 kcal[3-5,10,39]. B

Argumentare Carnitina se gaseste în laptele de mama în cantitate de 0.9-2 mg/100 kcal iar laptele de vaca este si mai bogat în carnitina fața de cel matern[3,10,39]. III

Argumentare Carnitina are rol în transportul acizilor carboxilici ca substrat al oxidarii si în înlaturarea compusilor toxici. Capacitatea de sinteza a carnitinei este practic absenta la nou-nascut iar biodisponibilitatea carnitinei din formula e scazuta comparativ cu laptele matern[10,39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care asigura un aport glucidic minim de 9 g/100 kcal (2,2 g/100 kJ) si maxim de 14 g/100 kcal (3,4 g/100 kJ)[3-5,10,13,39] (anexa 1 si 2). C

Argumentare Carbohidrații reprezinta o sursa esențiala de energie pentru o dezvoltare armonioasa, fiind suportul proceselor de oxidare celulara [27]. Un aport de minim 9 g/100 kcal este necesar pentru susținerea proceselor oxidative la nivelul SNC iar un aport de 14 g/100 kcal reprezinta 56% din valoare energetica a formulei[3]. În laptele matern carbohidrații reprezinta circa 40% din valoarea energetica [10]. IV

Recomandare Se recomanda ca medicul sa utilizeze si sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin numai lactoza [3-5,10,39]. B

Argumentare Carbohidratul dominant din laptele uman este lactoza, reprezentând 40% din valoarea energetica a acestuia (8,2-10,4 g/100 kcal)[3,7,10,39]. III

Argumentare Substituirea lactozei cu alți carbohidrați mai densi (de exemplu polimeri de glucoza sau maltoza) determina cresterea indexului glicemic si, datorita hiperglicemiei postprandiale si hiperinsulinismului secundar, poate induce reprogramarea metabolica si cresterea riscului de obezitate[43-45]. IIa

Argumentare Lactoza este esențiala pentru desfasurarea proceselor fiziologice intestinale, are efect prebiotic, creste absorbția apei, sodiului, calciului, fierului si are rol în sinteza unor vitamine[3,7,39]. Atunci când lactoza se gaseste în concentrație mare (peste 10 g/100 kcal) în formula (ca în laptele matern), o parte din aceasta nu este hidrolizata si exercita, la nivelul colonului, efect prebiotic[10]. III

Opțiuni Medicul poate recomanda pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin, pe lânga lactoza, maltoza sau maltodextrine dar conținutul minim de lactoza trebuie sa fie de 4,5 g/100 kcal (1,1 g/100 kJ)[3-5,10]. B

Argumentare Nici un alt carbohidrat nu prezinta avantaje metabolice sau nutriționale în comparație cu lactoza. În afara de lactoza, laptele matern mai conține o cantitate limitata de oligozaharide[10,39]. III

Argumentare Dizaharidazele intestinale care hidrolizeaza dizaharidele la monozaharide sunt active înca de la nastere[39]. III

Standard Medicul trebuie sa nu prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin fructoza si/sau zaharoza (sucroza)[4,5,10]. C

Argumentare Utilizarea de formule care conțin fructoza si/sau zaharoza pentru alimentarea nou-nascu ților la termen sanatosi poate duce la apariția de efecte adverse severe, mai ales la copiii cu intoleranța ereditara la fructoza (hipoglicemie, varsaturi, malnutriție, ciroza hepatica, sindrom de moarte subita a sugarului)[3]. IV

Argumentare Laptele matern nu conține fructoza si zaharoza [10]. Fructoza si zaharoza sunt mai dulci decât lactoza, crescând riscul de supraalimentație si obezitate[10,39]. III

Opțiune În situația în care se aleg pentru alimentarea unui nou-nascut la termen sanatos formule de început parțial hidrolizate medicul poate sa recomande formule care conțin zaharoza dar într-o cantitate care sa nu depaseasca 20% din totalul de carbohidrați sau glucoza dar într-o cantitate care sa nu depaseasca 2 g/100 kcal (0,5 g/100 kJ)[4,5,10,39]. B

Argumentare Zaharoza este metabolizata în organism la fructoza si glucoza. Zaharoza si glucoza sunt mai dulci decât glucoza si poate fi mascat astfel gustul amarui al hidrolizatelor proteice[3,10,39]. III

Argumentare Glucoza se gaseste în cantitați minime în laptele de mama. Adaosul de glucoza în formula duce la cresterea considerabila a osmolaritații acesteia (1 g glucoza/100 ml lapte creste osmolaritatea cu 58 mOsm/kgc)[10]. În timpul încalzirii formulei, glucoza poate reacționa enzimatic cu proteinele formând produsi Maillard (care scad biodisponibilitatea unor aminoacizi, vitamine si minerale)[3]. III

Opțional Medicul poate prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu fructo-oligozaharide si galacto-oligozaharide dar cu un conținut nu mai mare de 0,8 g/100 ml din care 90% oligogalactozil-lactoza (GOS) si de 10% oligofructozilzaharoza (FOS) cu greutate moleculara mare[3-5,10,39]. B

Argumentare FOS si GOS pot fi adaugate în formulele de început pentru rolul lor prebiotic dar studiile au demonstrat doar ca adaugarea acestor oligozaharide modifica semnificativ flora intestinala. Sunt necesare înca studii pentru demonstrarea efectului benefic al acestor oligozaharide asupra sanatații[2,10,39]. III

Argumentare Laptele matern conține peste 130 de oligozaharide (8-12 g/l lapte). GOS se gaseste în cantitate minima (urme) iar FOS nu exista în laptele matern. Valoarea calorica utilizabila a acestor oligozaharide este redusa (1,5 kcal/g). Excesul de FOS si GOS determina cresterea frecvenței scaunelor, scaderea consistenței acestora si dezechilibre hidroelectrolitice consecutive[10,39]. III

Opțional Medicul poate prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu amidon prefiert sau gelatinizat în mod natural, obligatoriu fara gluten, dar acestea trebuie sa nu depaseasca 2 g/100 ml si 30% din totalul carbohidraților[3- 5,10,39]. C

Argumentare Nou-nascutul nu are amilaza pancreatica [46], amidonul fiind metabolizat la nivelul intestinului gros la acizi grasi (cu valoare energetica mult redusa comparativ cu glucoza)[2,10,39,47-49]. IV

Argumentare Cantitatea maxima de amidon care poate fi conținuta de o formula de început este calculata în funcție de capacitatea de digestie a acestuia de catre amilaza salivara si pentru a evita efectele adverse ale suplimentarii excesive: malabsorbție, diaree fermentativa [10,39]. IV

Recomandare Se recomanda ca medicul sa nu prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin urmatorii carbohidrați nedigerabili: guma guar (E412), carageenan (E407), guma locust (E410), pectine (E440) si inulina [3,10].C

Argumentare Carbohidrații nedigerabili sunt substanțe dietetice derivate mai ales din plante cu rol în retenția de apa, minerale si compusi organici si care se constituie în substrat de fermentare bacteriana în colon. Datorita acestor proprietați sunt folosiți ca agenți tehnologici de stabilizare, texturare si îngrosare[3,10]. IV

Argumentare Guma guar creste vîscozitatea conținutului intestinal (producând colici), carageenan-ul, guma locust si inulina se absorb prin mucoasa intestinala imatura si cresc riscul de sensibilizare. Prezența acestor carbohidrați poate determina scaderea biodisponibilitații unor micronutrienți[10]. IV

Recomandare Se recomanda ca medicul sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început îmbogațite cu probiotice cu efect benefic demonstrat si sigure pentru profilaxia diareilor acute infecțioase. A

Argumentare Formulele de început îmbogațite cu probiotice au efect semnificativ de prevenire a diareilor comunitare acute infecțioase, în special rotavirale si apoase si reduc semnificativ durata episoadelor diareice[10,39,50-56]. Ia

Argumentare Unele probiotice, în special cele din familia Lactobacillus si Bifidobacterium, au fost testate în studii clinice bine controlate si randomizate, atât din punct de vedere al  eficienței terapeutice cât si din punct de vedere al siguranței, stabilindu-se dozele eficiente si durata optima de utilizare. Denumirea probioticelor trebuie sa corespunda Codului Internațional de Nomenclatura [10,39,50-57]

Argumentare Flora intestinala a nou-nascutului si sugarului alimentat la sân este formata în proporție de pâna la 90% din lactobacili si bifidobacterii, acidul lactic si acidul acetic produse de acestea reduc pH-ul intestinal si inhiba aderența bacteriilor patogene la mucoasa intestinala [10,39,54,55,57]. Ib

Opțiune Medicul poate indica pentru nou-nascutul la termen sanatos cu risc crescut pentru atopii formule de început care conțin probiotice sigure si cu efect antialergic demonstrat pentru prevenirea afecțiunilor alergice si în scopul modularii raspunsurilor imune[54,55,57-61]. A

Argumentare Studiile efectuate pâna în prezent cu formule de început îmbogațite cu probiotice au demonstrat reducerea incidenței alergiilor, scaderea fiind semnificativa statistic în ceea ce priveste incidența dermatitei atopice[13,39,54,55,57-61]. Ia

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu conținutul total de lipide cuprins între 4 g/100 kcal (0,96 g/100 kJ) si 6 g/100 kcal (1,4 g/100 kJ)[3-5,10,39] (anexa 1 si 2). B

Argumentare Un nivel minim de lipide de 4 g/100 kcal si maxim de 6 g/100 kcal reprezinta 40- 54% din necesarul energetic, fiind similar cu cel care este asigurat prin laptele de mama [3,10,13,39,62]. Aportul maxim de lipide este delimitat de necesarul minim de proteine, carbohidrați si micronutriente[10]. III

Argumentare Lipidele sunt indispensabile cresterii si dezvoltarii normale, sursa de acizi grasi si vitamine liposolubile, componente structurale si funcționale ale membranelor, cu rol direct în reglarea genica [10,62]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început pentru obținerea carora nu s-au folosit ca surse uleiul de semințe de bumbac sau uleiul de semințe de susan[4,5]. B

Argumentare Formulele de lapte care conțin uleiuri obținute din semințe de bumbac sau uleiul de semințe de susan nu asigura un raport optim al acizilor grasi saturați si polinesaturați pentru dezvoltarea nou-nascutului[3,8]. Uleiul din semințe de susan si bumbac sunt agenți etiologici ai unei dermatite de contact iar uleiul din semințe de bumbac conține acizi grasi ciclopentenici care desatureaza acizii grasi[10]. III

Recomandare Se recomanda ca medicul sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început conținând lipide de origine vegetala [39]. C

Argumentare Formulele de lapte care conțin uleiuri vegetale (obținute din porumb, soia, cocos, floarea soarelui) asigura un raport optim între acizii grasi saturați si cei polinesaturați, de 1:1, asemanator cu cel din laptele de mama [3,8]. Laptele de vaca are un conținut de cca 30% grasimi neabsorbabile si un exces de acizi grasi cu lanț lung si saturați[39]. IV

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin acid linoleic în cantitate de minim 300 mg/100 kcal (70 mg/100 kJ) si maxim de 1200 mg/100 kcal (285 mg/100 kJ), astfel încât sa reprezinte minim 8% din totalul acizilor grasi[3-5,39] (anexa 2). B

Argumentare Acidul linoleic este un precursor de acizilor grasi polinesaturați cu lanț lung (LCPUFA) si eicosanoizilor; concentrația de acid linoleic din laptele de mama este variabila în funcție de alimentația acesteia însa asigura minim 8% din totalul de acizi grasi[10,46,62]. În cantitate mai mare de 1200 mg/100 kcal, acidul linoleic poate avea efecte nedorite asupra metabolismului lipoproteinelor, imunitații, balanței eicosanoizilor si stresului oxidativ[3]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin minim 50 mg/100 kcal (12 mg/100 kJ) acid ț-linolenic si care asigura un raport acid linoleic:acid ț-linolenic de minim 5:1 si maxim 15:1[3-5,8,39]. B

Argumentare Acidul ț-linolenic este un precursor al acidului docosahexaenoic, reprezentând în laptele de mama 0,5-1% din totalul acizilor grasi. Un aport scazut poate induce întârzierea dezvoltarii funcției vizuale si scaderea nivelului acidului docosahexaenoic cerebral, cu consecințe asupra dezvoltarii SNC si retinei[3,8,10,62]. III

Un aport crescut de acid ț-linolenic poate determina peroxidarea lipidelor si afecteaza stabilitatea formulei[3].

Argumentare Un raport cuprins între 5:1 si 15:1 dintre acidul linoleic si acidul ț-linolenic asigura balanța LCPUFA si a eicosanoizilor si limiteaza indirect aportul maxim de acid ț- linolenic la 240 mg/100 kcal[3]. III

Opțional Medicul poate sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin fosfolipide însa fara a depasi 300 mg/100 kcal (2 g/l)[3-5,39]. B

Argumentare Fosfolipidele au rol cheie în transmiterea semnalelor la nivel celular, structura si funcția membranelor celulare, solubilizarea componentelor lipofile din lapte si lumenul intestinal[3,39]. În laptele de mama fosfolipidele se gasesc în concentrație de sub 1%. Fosfolipidele pot fi folosite ca agenți de emulsifiere sau ca sursa de LCPUFA dar aportul maxim de fosfolipide trebuie limitat pentru a menține un raport optim între fosfolipide si trigliceride si pentru a evita excesul de LCPUFA în formula [10]. III

Opțiune

Medicul poate sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin LCPUFA dar concentrația acestora trebuie sa nu depaseasca:

– 1% din totalul de grasimi pentru LCPUFA-3

– 2% din totalul de grasimi pentru LCPUFA-6

– 1% din totalul de grasimi pentru acidul arahidonic si, în plus:

– conținutul de acid eicosapentaenoic trebuie sa nu depaseasca pe cel de acid docosahexaenoic

– conținutul de acid docosahexaenoic trebuie sa nu depaseasca pe cel de LCPUFA- 6[4,5]. A

Argumentare Unii dintre LCPUFA sunt competitori metabolici cu efecte diferențiale asupra metabolismului eicosanoidelor, fiziologiei membranelor si funcției imune[62,64,65]. LCPUFA reprezinta 0,2-1% din grasimile laptelui matern[10]. III

Argumentare Nu au fost evidențiate efecte adverse ale suplimentarii cu LCPUFA dar nici efecte benefice semnificative asupra dezvoltarii neurologice[62-70]. Suplimentarea cu LCPUFA poate ameliora însa funcția vizuala [66,68]. Ia

Argumentare Nu exista înca date suficiente pentru stabilirea unui minim necesar de LCPUFA[39] si nici studii de siguranța pentru concentrații ale LCPUFA mai mari decât cea din laptele matern[10]. Ia

Standard Medicul trebuie sa nu prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu conținut de trigliceride cu lanț mediu[3,8,10]. B

Argumentare În laptele matern trigliceridele cu lanț mediu se gasesc în procent de 8-12%. Sunt înca necesare studii pentru identificarea toleranței formulelor ce conțin trigliceride cu lanț mediu, evaluarea prognosticului neurologic si de dezvoltare si a incidenței enterocolitei ulceronecrotice dupa administrarea acestor formule[1,62,71]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care sa conțina acid miristic si acid lauric într-o proporție de maxim 20% din totalul de grasimi – împreuna sau separat -[3-5]. C

Argumentare Cantitațile mai mari de acid miristic si/sau lauric cresc concentrația de colesterol si lipoproteine, cu potențial aterogenic[3]. V

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care sa conțina acid erucic într-o concentrație de maxim 1% din totalul de grasimi si izomeri trans ai acizilor grasi nu mai mult de 3% din totalul grasimilor[3-5]. C

Argumentare Acidul erucic nu are efect nutrițional benefic iar un aport crescut poate determina alterari ale miocardului. Efectele nutriționale benefice ale izomerilor trans ai acizilor grasi nu sunt cunoscute iar experimental s-a constatat ca în concentrații mai mari pot afecta cresterea[3,39]. IV

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu conținut de inozitol de minim 4 mg/100 kcal (1 mg/100 kJ) si maxim 40 mg/100 kcal (10 mg/100 kJ)[3-5,39]. B

Argumentare Concentrația recomandata pentru inozitol este similara cu cea din laptele matern (22-48 mg/100 kcal) iar concentrația serica crescuta a inozitolului în sângele nounascutului sugereaza un rol important în dezvoltarea precoce[3,10,39].III

Argumentare Inozitolul (mioinozitol la nivelul țesuturilor umane) are rol în transmiterea semnalelor celulare, este factor esențial pentru crestere, cu posibil rol în sinteza de surfactant si dezvoltarea pulmonara si de prevenire a retinopatiei prematuritații si enterocolitei ulceronecrotice[10]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care sa conțina vitamine liposolubile (A, D, E, K) în concentrații asemanatoare cu cele din laptele de mama [3,10,39] (anexa 1 si 2). B

Argumentare Vitaminele liposolubile sunt esențiale pentru menținerea si funcționarea corespunzatoare a tuturor țesuturilor, concentrațiile prea mari sau prea mici trebuie evitate[3,8,25,39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin 60-180 μg-RE/100 kcal retinol[3-5,10,39]. B

Argumentare Valoarea biologica a substanțelor cu activitate de vitamina A se exprima în echivalenți de retinol (RE). 1 RE este egal cu 1μg transretinoli. 1 μg-RE reprezinta 3,33 UI vitamina A[3,10]. Vitamina A conținuta în laptele uman are o biodisponibilitate mai mare decât vitamina A din formula [3,65]. III

Argumentare Vitamina A moduleaza cresterea si diferențierea celulelor epiteliale si osoase, formarea cromatoforilor receptorilor retinieni, este necesara sintezei de testosteron, pentru menținerea integritații sistemului imun, moduleaza expresia genica si regleaza sinteza unor enzime si proteine[10,39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin vitamina D3 (sub forma de colecalciferol) între 1-2,5 μg/100 kcal[3-5]. B

Argumentare Vitamina D reprezinta un grup de substanțe cu rol esențial în metabolismul fosfocalcic si activitate antirahitica [3,10,39,65]. 10 μg colecalciferol reprezinta 400 UI vitamina D[3-5]. Nu exista date privind corespondența cu Vitamina D2[3]. III

Argumentare Laptele matern conține 4-110 U/l (0,015-0,4 μg/100 kcal) vitamina D, concentrația fiind de aproximativ 10 ori mai mare vara si nu acopera necesarul pentru asigurarea cresterii si mineralizarii osoase astfel ca, în absența suplimentarii, exista riscul apariției rahitismului[10,39]. Aportul maxim tolerabil de vitamina D pâna la vârsta de 2 ani este de 25 μg/zi[10,39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin 0,5-5 mg ț-tocoferol/100 kcal dar cu menținerea raportului 0,5 mg ț-tocoferol/1g LCPUFA exprimați în acid linoleic corectat pentru legaturi duble[3- 5,10,39]. B

Argumentare Vitamina E reprezinta un grup de substanțe naturale si sintetice cu activitate biologica de ț-tocoferol, antioxidante tisulare esențiale pentru protejarea lipidelor nesaturate de la nivelul membranelor biologice[10,39]. Laptele matern conține 0,5 – 1,6 mg ț-tocoferol/1 g LCPUFA[10,39]. III

Argumentare Necesarul de vitamina E creste odata cu cresterea conținutului de LCPUFA astfel încât este esențiala menținerea unui echilibru între aportul zilnic vitamina E si cel de LCPUFA[3,10,39,65]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin vitamina K între 4 si 25 μg/100 kcal[3-5,10,39]. B

Argumentare Un aport de peste 4 μg/100 kcal previne deficitul de vitamina K având efect antihemoragic[3,10,39,65,72]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin vitamine hidrosolubile în concentrații adecvate nevoilor de crestere ale organismului [3,10,39] (anexa 1 si 2). B

Argumentare Nivelul minim care trebuie inclus în formula deriva din necesarul zilnic pentru a asigura o dezvoltare si crestere armonioasa. Nu se cunoaste nivelul maxim la care nou nascutul este supus efectelor adverse, pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile fiind stabilit un maxim de 2-5 ori mai mare decât aportul minim necesar[3,10,39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de  început care conțin 60-300 μg/100 kcal vitamina B1[3-5,17]. Argumentare Vitamina B1 (tiamina) are rol în metabolismul carbohidraților, decarboxilarea cetoacizilor, piruvatului si aminoacizilor ramificați, precum si rol posibil în conducerea nervoasa [10]. Necesarul zilnic de vitamina B1 este de 200-300 μg/zi[3,10,17,39,65]. Laptele de mama conține 3 – 35 μg/100 kcal[10,39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin 80 – 400 μg/100 kcal vitamina B2[3-5,10]. B

Argumentare Vitamina B2 (riboflavina) este implicata în multiple reacții biochimice, face parte din compoziția unor enzime, cu rol în degradarea lipidelor, sinteza de steroizi si glicerol, menținerea integritații membranelor, mucoaselor, pielii, ochilor si SNC, metabolismului fierului[10,39]. Necesarul zilnic de vitamina B2 este de 300-400 μg/zi[3,10,17,39,65] iar conținutul de riboflavina al laptelui matern variaza între 41 si 90 μg/100 kcal[39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin 300-1500 μg/100 kcal vitamina B3 (necesarul se aplica la niacina preformata)[3-5,10,17]. B

Argumentare Vitamina B3 (niacina) este esențiala pentru transportul electronilor si reacțiile de respirație celulara [10,39]. Aportul zilnic de niacina asigurat prin laptele de mama este de 164-343 μg/100  cal[3,10,17,65]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin 400-2000 μg/100 kcal vitamina B5[3-5,10,17,39]. B

Argumentare Vitamina B5 (acidul pantotenic) este componenta biologica a coenzimei A fiind esențiala pentru transportul componentelor intracelulare din țesuturi, metabolismul celular si sinteza de metaboliți esențiali[10,39]. Necesarul zilnic de vitamina B5 (acid pantotenic) este de 200-400 μg/zi[3,17,39,65]. Laptele matern conține 2-2,5 mg/l vitamina B5[10]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin 35-175 μg/100 kcal vitamina B6[3-5,10,17,39]. B

Argumentare Vitamina B6 (piridoxina) are rol de coenzima în transformarea metabolica a aminoacizilor, lipidelor, acizilor nucleici si glicogenului[10,39]. Aportul zilnic de vitamina B6 asigurat prin laptele de mama este marginal, de 10-45 μg/100 kcal si creste pe parcursul lactației[3-5,10,17,39,65]. III

Argumentare Necesarul zilnic de piridoxina este de 50 μg/100 kcal la nou-nascutul alimentat la sân si de 104 μg/100 kcal la cel alimentat cu formula. Piridoxina este implicata în metabolismul proteic, de aceea aportul proteic crescut (din formula) determina cresterea necesarului de piridoxina [39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin 0,1-0,5 μg/100 kcal vitamina B12[3-5,10,17,39]. B

Argumentare Vitamina B12 (cobalamina) este implicata în sinteza ADN-ului, aminoacizilor, metioninei si colinei[10]. Aportul zilnic mediu de vitamina B12 asigurat prin laptele de mama este de 0,16 – 0,64 μg/L (0,02 – 0,09 μg/100 kcal) [3-5,10,17,65]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin 10-50 μg/100 kcal acid folic[3-5,10]. B

Argumentare Folatul (forma sintetica a acidului folic) este necesar pentru sinteza de purina si pirimidina [10]. Necesarul zilnic de acid folic este de 50-65 μg/zi[3-5,10,17,39,65]. Laptele matern conține 3,8-20,9 μg/100 kcal acid folic[10,39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu un conținut de vitamina C de 10-30 mg/100 kcal[3-5,10,17,39]. B

Argumentare Vitamina C (acidul ascorbic) este un puternic agent reducator implicat în sinteza de colagen, carnitina, cu rol în cresterea absorbției fierului[10]. Aportul zilnic de vitamina C asigurat prin laptele de mama este de 4,5-15 mg/100 kcal, necesarul zilnic fiind de 20-30 mg/zi[3-5,10,17,65]. Nivele mai mari de 30 mg/100 kcal pot induce un deficit de cupru[3]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin 1,5-7,5 μg/100 kcal biotina [3-5,10,17,39]. B

Argumentare Biotina are rol de coenzima pentru câteva carboxilaze, transportor pentru bicarbonatul activ, este implicata în metabolismul carbohidraților, lipidelor si proteinelor si este, probabil, implicata si în reglarea expresiei genice[10]. Aportul zilnic de biotina asigurat prin laptele matern este de 0,75-1,3 μg/100 kcal[3- 5,10,17,39,65]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin minerale si oligoelemente în concentrații adecvate pentru a asigura nevoile de crestere ale organismului (anexa 1 si 2)[3-5,10,17]. B

Argumentare Asigurarea necesarului de minerale si oligoelemente permite o dezvoltare si crestere armonioasa [3-5,10,17,65]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu un conținut de fier de 0,3-1,3 mg/100 kcal[3-5,10]. B

Argumentare Fierul este un element esențial al tuturor organismelor vii, rolul sau esențial este de a transporta oxigenul la țesuturi prin intermediul hemoglobinei[10]. Fierul din laptele de mama (cca. 0,3 mg/l) se absoarbe în proporție de 20-50%. Concentrația de fier din formula trebuie sa asigure o absorbție minima de 15-20%[3-5,10,17,65,73]. III

Argumentare Excesul de fier (peste 1,3 mg/100 kcal) poate avea efecte prooxidative, interacționeaza cu metabolismul zincului, scade absorbția cuprului si altor minerale (efect de competiție) si poate interfera cu cresterea[3,10,39]. III

Standard În situația în care se aleg pentru alimentarea unui nou-nascut la termen sanatos formule de început bazate pe proteine din soia medicul trebuie sa prescrie formule care sa conțina 0,45-2 mg/100 kcal fier[3-5]. C

Argumentare Acidul fitic din soia inhiba absorbția fierului[2,3,74,75]. IV

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care au un conținut de calciu de 50-140 mg/100 kcal[3-5]. B

Argumentare La nastere 99% din calciul din organism se afla în matricea structurala a oaselor si doar 1% este liber având rol de al doilea mesager, modulare a transmiterii semnalelor hormonale, reglarea funcțiilor enzimelor implicate în coagularea sangvina, conducerea nervoasa, contracția musculara si reproducere[10,39]. III

Argumentare Calciul din dieta are o absorbție de 30-50%, condiționata de concentrația de lactoza si fitați. Laptele matern conține 29-40 mg/100 kcal calciu, concentrația de calciu scazând în timpul lactației[10,39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care au un conținut de fosfor de 25-90 mg/100 kcal[3-5,10,39]. B

Argumentare Fosforul este parte integranta a matricei osoase, are rol de tampon metabolic în homeostazie, rol central în structura componentelor celulare, metabolismul intermediar al fosfolipidelor, fosfoproteinelor, acizilor nucleici si ATP-ului. De asemenea, fosforul este important în comunicarea intercelulara si activarea complexului de vitamine B[2,10,39]. III

Argumentare Conținutul de fosfor în laptele matern este de 16-24 mg/100 kcal si scade pe parcursul lactației[10,39]. Fosforul în exces determina scaderea concentrației calciului[2]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care asigura un raport calciu – fosfor cuprins între 1:1 si 2:1[2,3,10,39]. B

Argumentare În laptele matern raportul cantitativ dintre calciu si fosfor este de 2:1, acest raport fiind optim pentru absorbția de calciu. În cazul formulelor raportul calciu:fosfor de 1:1 – 2:1 optimizeaza absorbția de calciu[3,10,39]. III

Standard În situația în care se aleg pentru alimentarea unui nou-nascut la termen sanatos formule de început bazate pe proteine din soia medicul trebuie sa recomande formule care conțin 30-100 mg fosfor[3-5,10,39]. B

Argumentare Biodisponibilitatea fosforului din formulele pe baza de soia este de doar 70% fața de 80% în cazul formulelor pe baza de proteine din lapte de vaca, hidrolizate sau nu[3,10,39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin 5-15 mg/100 kcal magneziu[3-5]. B

Argumentare Magneziul este parte integranta a osului mineral, al doilea cation intracelular, cu rol în metabolismul intermediar, cofactor pentru numeroase enzime, modulator al unor importante procese fiziologice (transmiterea nervoasa, contracția musculara si fiziologia oaselor si dinților)[3,10,39]. Argumentare Aportul de magneziu asigurat prin laptele de mama este de 4,8-5,5 mg/100 kcal[3]. Absorbția gastrointestinala a magneziului este crescuta în prezența lactozei[10]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin 20-60 mg/100 kcal sodiu, 60-160 mg/100 kcal potasiu, 50-160 mg/100 kcal clor[3-5,10]. B

Argumentare Sodiul este principalul cation extracelular, determinând volumul lichidian extracelular. Potasiul este principalul cation intracelular având urmatoarele roluri: participa la stabilirea osmolaritații intracelulare si a volumuluin lichidului intracelular, transmiterea transmembranara de nutrienți, propagarea potențialului de acțiune la nivelul nervilor si muschilor. Clorul este principalul anion intracelular, determina activitatea osmotica (împreuna cu sodiul) si este esențial pentru sistemele de transport transmembranar[10,39]. III

Argumentare Aportul zilnic de sodiu, potasiu si clor asigurat de formula ajuta la menținerea homeostaziei si similar cu cel asigurat de laptele de mama [65]. Necesarul zilnic desodiu,  potasiu si clor se bazeaza pe pierderile inevitabile renale si extrarenale si pe nevoile tisulare. Este important ca la prepararea formulei sa se țina cont de conținutul de minerale al apei folosite[10,39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început care conțin 1-100 μg/100 kcal mangan[4,5,10,39]. B

Argumentare Manganul este implicat în formarea osului, metabolismul aminoacizilor, colesterolului si carbohidraților si face parte din compoziția multor enzime. Laptele matern conține aproximativ 3,5 μg/l[10,39]. Aportul excesiv de mangan are efect neurotoxic la sugari datorita capacitații limitate de excreție a manganului la aceasta vârsta [3,10,39,76]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu un conținut maxim de fluor de 100 μg/100 kcal[4,5,10,39]. B

Argumentare Fluorul amelioreaza rezistența dinților la carii si are rol posibil în mineralizarea oaselor. Laptele matern conține 0,007-0,011 mg/l fluor. Aportul crescut de fluor induce riscul de apariție a fluorozei dentare si scheletale[3,10,39]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu conținut de iod de 10-50 μg/100 kcal[3-5]. B

Argumentare Iodul este un component esențial al hormonilor tiroidieni. Necesarul zilnic de iod este de 35-130 μg/zi[3,39]. Conținutul de iod al laptelui matern este cuprins între 10 si peste 300 μg/l în Europa si variaza în funcție de aportul de iod al mamei. Excesul de iod poate inhiba sinteza de hormoni tiroidieni[39]. IV

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu conținut de seleniu de 1-9 μg/100 kcal[3-5,10]. B

Argumentare Seleniul este necesar pentru activitatea glutationperoxidazei (profilaxia leziunilor oxidative ale structurilor intracelulare) si, în plus, face parte din structura a circa 15 selenoproteine esențiale în metabolismul hormonilor tiroidieni[10,39]. Conținutul în seleniu al laptelui de mama variaza între 0,8-3,3 μg/100 kcal (15-17 μg/l), scade pe parcursul lactației[10,39] iar necesarul zilnic este de 5-30 μg/zi[3]. III

Standard Medicul trebuie sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu conținut de cupru de 35-100 μg/100 kcal[4,5,10,39]. B

Argumentare Cuprul este esențial pentru sistemele enzimatice si non-enzimatice ale metabolismul celular[10,39]. Aportul mediu de cupru prin laptele de mama este de 33 μg/100 kcal. Nu exista diferența de biodisponibilitate a cuprului din formula fața de cel din laptele de mama. Aportul excesiv de cupru poate avea efecte prooxidative[3,39]. III

Recomandare Se recomanda ca medicul sa prescrie pentru nou-nascutul la termen sanatos formule de început cu conținut de zinc de 0,5-1,5 mg/100 kcal[3-5,10,39]. B

Argumentare Zincul este constituent a peste 200 metaloenzime, având rol cheie în sinteza de material genetic si reglarea expresiei genice, diviziunea celulara, integritatea epiteliala, maturizarea sexuala, imunitatea celulara, fiind esențial pentru crestere si dezvoltare[10,39].

Argumentare Necesarul zilnic de zinc este de 1-5 mg/zi. Aportul de zinc prin laptele matern variaza între 0,5 si 4,7 mg/l, scazând pe parcursul lactației[10,39]. Deoarece excesul de zinc poate interfera cu absorbția si metabolismul altor micronutrienți este necesara limitarea aportului la un nivel maxim de 1,5 mg/100 kcal[5]. III

6.2. Conduita preventiva

Standard Medicul trebuie sa indice alimentația cu formule la nou-nascutul la termen sanatos în situațiile în care este contraindicata sau nu este posibila alimentația naturala (inclusiv refuz matern). E

Standard Medicul trebuie sa prescrie formula de lapte individualizat, în funcție de vârsta de gestație, vârsta cronologica, antecedentele heredofamiliale si particularitațile morfofuncționale si fiziologice ale fiecarui copil în parte. E

Standard Medicul si asistenta trebuie sa consilieze mama care nu doreste sa alapteze privind avantajele alimentației naturale si avantajele si dezavantajele alimentației cu formula. E

Standard Medicul trebuie sa informeze parinții ca alimentația exclusiva la sân pâna la vârsta de 6 luni este cea mai eficienta metoda de profilaxie a alergiilor. E

Argumentare Studiile existente arata ca alaptarea exclusiva pâna la 6 luni reprezinta cea mai eficienta strategie de prevenire a alergiilor[15,77]. Ib

Standard Medicul trebuie sa informeze mama despre faptul ca formulele parțial hidrolizate pot fi administrate ca formula de început în alimentația nou-nascutului la termen sanatos cu risc de alergie[10,15,16]. A

Argumentare Formulele care au la baza hidrolizate proteice conțin fragmente proteice foarte mici, cu greutate moleculara între 5000 si 10.000 daltoni, cu un potențial alergizant redus, fiind sigure din punct de vedere nutrițional[8,15,16,78-80]. Ia

Recomandare

Se recomanda ca medicul sa indice la nou-nascuții cu risc crescut pentru a dezvolta alergie si la care nu se poate asigura alimentația naturala, formula de început parțial hidrolizata pentru prevenirea alergiilor[12,15,16,78-80]. A

Argumentare Formulele parțial hidrolizate s-au dovedit eficiente în prevenirea alergiilor[15,16,78-80]. Ia

Standard Medicul trebuie sa informeze parinții ca formulele extensiv hidrolizate si cele pe baza de aminoacizi nu se administreaza la nou-nascuții la termen sanatosi, acestea fiind destinate nou-nascuților cu alergie sau intoleranța la proteinele laptelui de vaca [15,78]. B

Argumentare Formulele extensiv hidrolizate si cele pe baza de aminoacizi si-au dovedit eficiența în alimentația nou-nascutului la termen cu alergie sau intoleranța la proteinele laptelui de vaca [15,78]. Ib

Recomandare Se recomanda ca medicul sa nu utilizeze si sa nu prescrie pentru nou-nascutul matur sanatos formule de început bazate pe proteine din soia[10,74,75]. B

Argumentare Proteinele provenite din soia sunt proteine de calitate inferioara, cu biodisponibilitatesi digestibilitate redusa fața de cele din laptele de vaca [2,3,10,39]. III

Optiune Medicul poate sa utilizeze si sa prescrie pentru nou-nascutul matur sanatos formule de început bazate pe proteina din soia în cazul în care parinții doresc sa adopte o dieta vegetariana dar numai dupa ce acestia au fost corect consiliați privind dezavantajele acestui tip de formula [74,75]. B

Argumentare Proteinele provenite din soia sunt proteine de calitate inferioara, cu biodisponibilitate si digestibilitate redusa fața de cele din laptele de vaca [2,3,10,39]. III

Argumentare Formulele bazate pe proteine din soia au un conținut crescut de aluminiu si izoflavone care influențeaza activitatea estrogenica si fitați care inhiba absorbția cuprului si zincului[12,74,75]. III

Standard Medicul trebuie sa nu indice pentru alimentația nou-nascutului la termen sanatos laptele de vaca, integral sau diluat. B

Argumentare Laptele de vaca are o compoziție net diferita de cea a laptelui matern (hiperproteic, hipoglucidic, hiperlipidic si cu mari diferențe în conținutul de minerale, vitamine si alte componente esențiale pentru dezvoltarea nou nascutului), digestibilitate redusa, alimentația cu laptele de vaca în primul an de viața crescând riscul de alergie, rahitism, obezitate, anemie feripriva si alte carențe nutriționale[10,39,65]. III

Standard Medicul trebuie sa nu indice pentru alimentația nou-nascutului la termen sanatos lapte de capra, oaie, cabaline, etc[10]. B

Argumentare Laptele de capra, oaie, cabaline au, la fel ca si laptele de vaca, un conținut proteic mai mare decât laptele matern, nu dispun de aminoacizii esențiali pentru specia umana, abunda în glutamat, glutamina, leucina si prolina, au capacitate alergenica crescuta, biodisponibilitate redusa a multor minerale (de exemplu, zinc) si nu au fost testate din punct de vedere al digestibilitații[10]. III

6.3. Monitorizare

6.3.1. Monitorizare

Standard Medicul si asistenta trebuie sa monitorizeze dezvoltarea nou-nascutului la termen sanatos alimentat cu formula utilizând curbele de crestere ale copiilor alimentați cu formula (anexa 5). B

Argumentare Ritmul de crestere în greutate a copiilor alimentați cu formula difera de cel al nounascu ților alimentați natural[81,82]. III

6.3.2 Modalitați de preparare

Standard Medicul si asistenta trebuie sa informeze parinții despre modalitatea corecta de preparare a formulelor, recomandata de producator. E

Standard Medicul si asistenta trebuie sa informeze parinții despre regulile de igiena si de prevenire a infecțiilor obligatoriu de respectat la prepararea formulelor[2,8,11,83]. B

Argumentare Condițiile inadecvate de stocare, preparare si manipulare reprezinta un risc considerabil pentru sanatatea copilului[2,8,83]. III

Standard Medicul si asistenta trebuie sa informeze parinții ca pentru prepararea formulei tip pulbere, apa necesita fierbere cel puțin 1-2 minute apoi racire pâna la temperatura indicata de producator înainte de amestecare cu laptele pulbere[2,8,11,83]. B

Argumentare Prepararea formulei prin adaugare de apa la temperatura de fierbere duce la denaturarea proteinelor[83]. IIb

Standard Medicul si asistenta trebuie sa informeze parinții despre regulile de pastrare si depozitare a  formulelor pentru evitarea deteriorarii si contaminarii. E

Standard Medicul si asistenta trebuie sa informeze parinții despre faptul ca tetinele si biberoanele trebuie sterilizate înainte de fiecare alimentație[2,8,11,83]. B

Argumentare Enterobacter Sakazakii poate contamina si instrumentele utilizate în prepararea laptelui si sticlele în care se pastreaza laptele preparat[2,8,11,83]. III

Recomandare Se recomanda ca medicul si asistenta sa informeze parinții despre faptul ca formula trebuie administrata imediat dupa reconstituire, proaspata [2,11]. B

Argumentare Laptele este un excelent mediu pentru multiplicarea bacteriilor cu potențial patogen daca este menținut la temperatura camerei[2,83]. Formulele aflate sub forma de praf nu sunt sterile existând riscul de infecție cu coliformi sau alte bacterii, mai ales cu Enterobacter Sakazakii[2,11,83]. III

Recomandare Se recomanda ca medicul si asistenta sa informeze parinții ca sunt contraindicate pastrarea formulei la caldura, în termostat, termos si încalzirea la cuptorul cu microunde[2,11]. B

Argumentare Folosirea diverselor surselor de încalzire poate duce la modificari de compoziție si creste riscul de accidente tip arsura [2,11]. III

Standard Medicul si asistenta trebuie sa informeze parinții despre tehnica corecta de alimentare cu formula folosind biberonul[11]. E

6.4. Aspecte administrative

Standard Medicul trebuie sa informeze parinții asupra opțiunilor de alimentare a nounascutului la termen sanatos si sa respecte opțiunea acestora. E

Standard Recomandarile de alimentare cu formula la nou-nascutul la termen sanatos trebuie facute de catre medicul neonatolog, individualizat pentru fiecare caz în parte. E

Standard Unitațile sanitare care îngrijesc nou-nascuți trebuie sa nu permita producatorilor si distribuitorilor de formule de început sa furnizeze materiale, produse gratuite sau cu preț redus, esantioane sau alte cadouri de promovare direct gravidelor, mamelor sau familiilor acestora[4]. E

Standard La nivelul unitaților sanitare care îngrijesc nou-nascuți, donațiile de materiale sau echipamente cu scop educativ sau informativ trebuie efectuate de producatorii sau distribuitorii de formule doar la cererea si cu aprobarea scrisa a autoritaților competente sau în cadrul orientarilor date de autoritatea compententa în acest scop[4]. E

Standard Unitațile sanitare care îngrijesc nou-nascuți nu trebuie sa primeasca donații si/sau sa cumpere la preț redus stocuri de formule de început (nici pentru utilizare în unitate, nici pentru distribuție în afara acesteia) cu excepția celor destinate nou-nascuților care trebuie alimentați cu formule de început si doar pentru perioadele prescrise pentru acestia[4]. E

Recomandare Se recomanda ca unitațile sanitare care îngrijesc nou-nascuți sa depuna eforturi pentru a respecta Codul Internațional de Marketing al Substituenților de lapte matern[4,6]. E

Recomandare Se recomanda ca fiecare unitate medicala în care se prescrie alimentarea cu formula la nou-nascutul la termen sanatos sa redacteze protocoale proprii pe baza prezentului ghid. E

Recomandare Unitațile sanitare care îngrijesc nou-nascuți trebuie sa asigure condiții optime pentru asigurarea alimentației cu formule (aprovizionare, stocare, preparare si administrare). E

6.5. Bibliografie

  1. Silvia Stoicescu: Alaptarea nou nascutului sanatos. Bucuresti 2008: 11-66
  2. Turk D: Formula feeding, in Koletzko B: Nutrition in Practice. Basel Karger 2008; 90-97
  3. Koletzko B, Baker S, Cleghorn G, Neto UF, Gopalan S, Hernell O et al: Global Standard for the Composition of Infant Formula: Recomandations of an ESPGHAN Coordinated International Expert Group. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2005; 41(5): 584
  4. Monitorul Oficial al României, Acte ale Organelor de Specialitate ale Administrației Publice Centrale: Ordin pentru modificarea si completarea Normelor privind alimentele cu destinație nutriționala speciala, aprobate prin Ordinul ministrului familiei si al ministrului agriculturii, alimentației si padurilor nr. 387/251/2002. 175(XIX), nr. 783/19.11.2007: 11-20
  5. The Commission of the European Communities: Commission Directive 2006/141/EC of 22 December 2006 on infant formulae and follow-up formulae and amending Directive 199/21/EC (text with EEA relevance). Official Journal of the European Union 2006; L401: 1-31
  6. WHO, Nutrition Unit: International Code of Marketing of Breast-Milk Substitutes, WHO Geneva, Switzerland 1981;
  7. World Health Organiyation: Infant and young child feeding Model Chapter for textbooks for medical students and allied health professionals. WHO Library Cataloguing-in-Publication Data. WHO Press, WHO, Geneva, 2009. http://whqlibdoc.who.int/publications /2009/9789241597494țeng.pdf
  8. Panga G, Zaharie G: Puericultura. Casa Carții de Stiința, Cluj Napoca 2009; 90-144
  9. Canadian Paediatric Society (CPS): Criteria for labelling infant formulas as “hypoallergenic”. CMAJ 1994; 150(6): 883-884
  10. Scientific Committee on Food, European Commission, Health and Consumer Protection: Report of the Scientific Committee on Food on the Revision of Essential Requirements of Infant Formulae and Follow-on Formulae. Brussels – Belgium 2003; http://europa.eu.int/comm/food/fs/sc/scf/indexțen.html
  11. American Academy of Pediatrics, Committee on Nutrition: Pediatric Nutrition Handbook. 5th Ed Elk Grove Village, IL, AAP 2004; 134-156 12. ESPGHAN Committee on Nutrition: Complementary feeding. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2008; 46: 99-110
  12. Xiao-Ming B: Nutritional management of newborn infants: Practical guidlines. World J Gastroenterol 2008; 14(40): 6133-6139
  13. von Berg A, Filipiak-Pittroff B, Kramer U, Link E, Bollrath C, Brockow I et al: GINI plus Study Group: Preventive effect of hydrolysed infant formulas persists until age 6: long-term results from the German Infant Nutritional intervention Study GINI. J Allergy Clin Immunol 2008; 121(6): 1442-1447
  14. Osborn DA, Sinn J: Formulas containing hydrolysed protein for prevention of allergy and food intolerance in infants. Cochrane Database Syst Rev 2006; (4):CD003664.
  15. SzajewskaH, Horvath A:. Meta-analysis of the evidence for a partially hydrolyzed 100% whey formula for the prevention of allergic diseases. Curr Med Res and Opinion 2010; 26(2): 423-437
  16. Thureen PJ, Hay WWJr: Neonatal Nutrition and Metabolism. Edited by Hay WW; 2nd ed, University of Colorado, Cambridge University Press, 2007; 267-436
  17. Stettler N, Zemel B, Kumanyika S, Stallings V: Infant weight gain and childhood overweight status in a multicenter, cohort study. Pediatrics 2002; 109: 194-199
  18. Duggan C, Watkins JB, Walker AW: Nutrition in Pediatrics: Basic Science, Clinical Applications, 3rd Ed BC Decker Inc 2008; 341-355
  19. Newport MJ, Henschel MJ: Growth, digestion, and protein metabolism in neonatal pigs given diets containing whey as the predominant or only source of milk protein. J Pediatr Gastroenterol Nutr 1985; 4(4): 639-644
  20. Meyer R: Infant feed first year. 1: Feeding practices in the first six months of life. J Fam Health Care. 2009; 19(1): 13-16
  21. Lien EL: Infant formulas with increased concentrations of ț-lactalbumin. Am J Clin Nutr 2003; 77(suppl): 1555S– 1558S
  22. Mallee L, Steijns J: Whey protein concentrates from acidic whey: benefits for use in infant formulas. AgroFOOD Industry Hi-Tech, Focus on Infant Nutrition 2007, 18(2): XXIV-XXV
  23. Bernstorf Schoder J, Petersen SH: What is the optimum protein level in infant formulas? AgroFOOD Industry Hi- Tech, Infant Nutrition 2009; 20(4): 22-25
  24. Zaharie GC: Puericultura. Ed Medicala Universitara „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca 2003; 34-46
  25. Lonnerdal B: Nutritional and physiologic significance of human milk proteins. Am J Clin Nutr 2003; 77: 1537S- 1543S
  26. Fomon SJ: Requirements and Recommended Dietary Intakes of Protein during Infancy. Pediatr Res 1991; 30: 391-395
  27. Koletzko B, von Kries R, Closa Monasterolo R, Escribano Subías J, Scaglioni S, Giovannini M et al: Can infant feeding choices modulate later obesity risk? Am J Clin Nutr 2009; 89: 1502S-1508S
  28. Koletzko B, von Kries R, Closa R, Escribano J, Scaglioni S, Giovannini M: Lower protein in infant formula is associated with lower weight up to age 2 year: a randomized clinical trial. Am J Clin Nutr 2009; 89: 1836-1845
  29. Koletzko B, von Kries R, Monasterolo RC, Subias JE, Scaglioni S, Giovannini M: Infant Feeding and Later Obesity Risk in Advances in Berthold Koletzko, Tamás Decsi, Dées Molnár and Anne de la Hunty: Experimental Medicine and Biology. Early Nutrition Programming and Health Outcomes in Later Life Obesity and Beyond. Springer Netherlands. 2009, 15-29
  30. Singhal A: Does Breastfeeding Protect from Growth Acceleration and Later Obesity? In Agostoni C, Brunser O: Issues in Complementary Feeding. Nestlé Nutr Workshop Ser Pediatr Program, Nestec Ltd, Karger AG Basel 2007; 60: 15-29
  31. Axelsson I: Effects of high protein intakes in Protein and Energy Requirements in Rigo J, Ziegler EE: Infancy and Childhood, 58th Nestle Nutrition Workshop, Pediatric Program, Karger AG 2006; 121-131
  32. Ozanne S, Lewis R, Jennings BJ, Hales CN: Early programming of weight gain in mice prevents the induction of obesity by a highly palatable diet. Clinical Science 2004; 106: 141–145
  33. Koletzko B: Long-Term Consequences of Early Feeding on Later Obesity Risk. In Rigo J, Ziegler EE: Protein and Energy Requirements in Infancy and Childhood. Nestlé Nutr Workshop Ser Pediatr Program, Nestec Ltd, Karger AG Basel 2006; 58: 1-18
  34. Pencharz P, Ball R: Aminoacid needs for early growth and development. J Nutr 2004;134: 1566S-1568S
  35. Shoveller A, Brunton J, Pencharz P, Ball R: The methionine requirement is lower in the parenterally fed neonatal piglet than in the enterally fed. J Nutr 2003; 133: 1390-1397
  36. Carver JD: Advances in nutritional modifications of infant formulas. Am J Clin Nutr 2003; 77: 1550S-1554S
  37. Agget PJ, Agostini C, Goulet O, Hernell O, Koletyko B, Lafeber HL et al: The nutritional and safety assessment of breast milk substitutes and other dietary products for infants: a commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2001; 32: 256-258
  38. Thompkinson DK, Kharb S: Aspects of Infant Food Formulation. Comprehensive Reviews In Food Science And Food Safety 2007; 6: 79-102
  39. Zeisel SH: The fetal origins of memory. The role of dietary choline in optimal brain development. J Pediatr 2006; 149 (5): S131-S136
  40. Van den Berg A, van Elburg RM, Westerbeek EA, Twisk JW, Fetter WP: Glutamine-enriched enteral nutrition in very low birth weight infants and effects on feeding tolerance and infectious morbidity: a randomized controlled trial. Am J Clin Nutr 2005; 81: 1397-1404
  41. Agostoni C, Carratu B, Boniglia C, Riva E, Sanzini E: Free Amino Acid Content in Standard Infant Formulas. Comparison with Human Milk. J of the Am College of Nutrition 2000; 19(4): 434–438
  42. Owen CG, Martin RM, Whincup PH, Smith GD, Cook DG: Effect of Infant Feeding on the Risk of Obesity Across the Life Course: A Quantitative Review of Published Evidence. Pediatrics 2005; 115: 1367-1377
  43. Neu J, Hauser N, Douglas-Escobar M: Postnatal nutrition and adult health programming. Semin in Fetal & Neonatal Med 2007; 12: 78-86
  44. Yeung MY: Postnatal growth, neurodevelopment and altered adiposity after preterm birth – from a clinical nutrition perspective. Acta Paediatr 2006; 95(8): 909-917
  45. Neu J: Gastrointestinal Maturation and Feeding. Semin Perinatol 2006; 30: 77-80
  46. Food and Nutrition Board, Institute of Medicine: Dietary Reference Intaes for Enegy, Carboydrate, Fiber, Fat, Fatty Acids, Cholesterol, Protein and Amino Acids (Macronutrients). Washington DC, National Academy Press 2005; www.nap.edu
  47. Delzenne NM, Cani PD, Delmée E Neyrinck AM: Non-digestible oligosaccharides in Henry CJK: Novel food ingredients for weight control, Woodhead Publishing Limited, Abington Hall, Abington, 2007; 153-168
  48. Hamaker BR, Zhang G, Venkatachalam M: Modified carbohydrates with lower glycemic index in Henry CJK: Novel food ingredients for weight control, Woodhead Publishing Limited, Abington Hall, Abington, 2007; 198-213
  49. Szajewska H, Setty M, Mrukowicz J, Guandalini S: Probiotics in Gastrointestinal Diseases in Children: Hard and Not-So-Hard Evidence of Efficacy. J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2006; 42: 454-475
  50. McFarland LV, Elmer GW, McFarland M: Meta-analysis of probiotics for the prevention and treatment of acute pediatric diarrhea. International J of Probiotics and Prebiotics 2006; 1(1): 63-76
  51. Johnston BC, Supina AL, Vohra S: Probiotics for pediatric antibiotic-associated diarrhea: a meta-analysis of randomized placebo-controlled trials. CMAJ 2006; 175(4): 377-383
  52. Johnston BC, Supina AL, Ospina M, Vohra S: Probiotics for the prevention of pediatric antibiotic-associated diarrhea. Cochrane Database of Systematic Reviews 2007, Issue 2. Art. No.: CD004827. DOI: 10.1002/14651858. CD004827.pub2.
  53. ESPGHAN Committee on Nutrition, Agostoni C, Axelsson I, Braegger C, Goulet O, Koletyko B, Michaelsen KF et al: Probiotic bacteria in dietetic products for infants: a commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition, J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2004; 38: 365-374
  54. NASPGHAN Nutrition Report Committee, Michail S, Sylvester F, Fuchs G, Issenman R: Clinical efficacy of probiotics: review of the evidence with focus on children, J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2006; 43: 550- 557
  55. Chouraqui JP, Grathwohl D, Labaune JM, Hascoet JM, de Montgolfier I, Leclaire M et al: Assessment of the safety, tolerance, and protective effect against diarrhea of infant formulas containing mixtures of probiotics or probiotics and prebiotics in a randomized controlled trial. Am J Clin Nutr 2008; 87: 1365-1373
  56. FAO/WHO: Joint FAO/WHO Expert Consultation on Evaluation of Health and Nutritional Properties of Probiotics in Food including Powder Milk with Live Lactic Acid Bacteria. Cordoba, Argentina 2001; http://www.who.int/foodsafety/publications/fsțmanagement/en/probiotics.pdf
  57. Viljanen M, Savilahti E, Haahtela T, Juntunen-Backman K, Korpela R, Poussa T et al: Probiotics in the treatment of atopic eczema/dermatitis syndrome in infants: a double-blind placebo-controlled trial. Allergy 2005; 60: 494- 500
  58. Lee J, Seto D, Bielory L: Meta-analysis of clinical trials of probiotics for prevention and treatment of pediatric atopic dermatitis. J Allergy Clin Immunol 2008; 121: 116-21
  59. Kim JY, Kwon JH, Ahn SH, Lee SI, Han YS, Choi YO et al: Effect of probiotic mix (Bifidobacterium bifidum, Bifidobacterium lactis, Lactobacillus acidophilus) in the primary prevention of eczema: a double-blind, randomized, placebo-controlled trial. Pediatr Allergy Immunol 2009. 2009 John Wiley & Sons A/S
  60. Osborn DA, Sinn JK: The Cochrane Library and dietary prevention of allergic disease and food hypersensitivity in children: an umbrella review. Evid-Based Child Health 2007; 2: 541-552
  61. Koletzko B, Rodriguez-Palmero M, Demmelmair H et al: Physiological aspects of human milk lipids. Early Human Dev 2001; 65: S3-S18 63. Clandinin MT, Van Aerde JE, Merkel KL, Harris CL, Springer MA, Hansen JW et al: Growth and development of preterm infant formulas containing docosahexaenoic acid and arachidonic acid. J Pediatr 2005; 146: 461-468
  62. Sardesai WM: Introduction to Clinical Nutrition. 2nd Ed Marcel Dekker Inc, New York Basel 2003; 280: 431-432
  63. Jensen RG: Handbook of milk composition. New York, NY, Academic Press 1997;
  64. SanGiovanni JP, Parra-Cabrera S, Colditz GA, Berkey CS, Dwyer JT: Meta-analysis of Dietary Essential Fatty Acids and Long-Chain Polyunsaturated Fatty Acids as They Relate to Visual Resolution Acuity in Healthy Preterm Infants. Pediatrics 2000; 105(6): 1292-1298
  65. Beyerlein A, Hadders-Algra M, Kennedy K, Fewtrell M, Singhal A, Rosenfeld E et al: Infant Formula Supplementation With Long-chain Polyunsaturated Fatty Acids Has No Effect on Bayley Developmental Scores at 18 Months of Age-IPD Meta-Analysis of 4 Large Clinical Trials. J of Pediatric Gastroenterology and Nutrition (epub ahead): doi: 10.1097/MPG.0b013e3181acae7d 68. Uauy R, Hoffman DR, Mena P, Llanos A, Birch EE: Term infant studies of DHA and ARA supplementation on neurodevelopment: results of randomized controlled trials, J Pediatr 2003; 143 (4 suppl): 17-25
  66. Simmer K, Patole S, Rao SC: Longchain polyunsaturated fatty acid supplementation in infants born at term. Cochrane Database of Systematic Reviews 2008, Issue 1. Art. No.: CD000376. DOI: 10.1002/14651858.CD000376.pub2.
  67. Rosenfeld E, Beyerlein A, Hadders-Algra M, Kennedy K, Singhal A, Fewtrell M et al: IPD meta-analysis shows no effect of LC-PUFA supplementation on infant growth at 18 months. Acta Pædiatrica 2009; 98: 91-97
  68. Nehra V, Genen LH, Brumberg HL: High versus low medium chain triglyceride content of formula for promoting short-term growth of preterm infants. Cochrane Database of Systematic Reviews 2002, Issue 3. Art. No.: CD002777. DOI: 10.1002/14651858.CD002777
  69. Suzuki S, Iwata G, Sutor A: Vitamin K deficiency during the perinatal and infantile period. Semin Thromb Hemost 2001; 27: 93-98
  70. Aggett PJ, Agostoni C, Axelsson I, BressonJ-L, Goulet O, Hernell O et al: Iron Metabolism and Requirements in Early Childhood: Do We Know Enough?: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2002; 34(4): 337-345
  71. Bhatia J, Greer F, Americam Academy of Pediatrics, Committee on Nutrition: Use of Soy Protein-Based Formulas in Infant Feeding. Peditrics 2008; 121(5): 1062-1067
  72. ESPGHAN Committeee on Nutrition, Agostoni C et al: Soy protein infant formulaeand follow – on formulae: a commentary by ESPGHAN Committee on Nutrition. J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2006; 42: 352-361
  73. Tran T, Chowanadisai W, Crinella F et al : Effect of high dietary manganese intake of neonatal rats on tissue mineral accumulation, striatal dopamine levels and neurodevelopmental status. Neurotoxicology 2002; 23: 635- 343
  74. Koletzko B, Hernell O, Michaelsen KF: Short and Long Term Effects of Breast Feeding on Child Health. Adv in Experimental Med Biol 2000; 248: 261-270
  75. Host A, Koletzko B, Dreborg S, Muraro A, Wahn U, Aggett P et al: Dietary products used in infants for treatment and prevention of food allergy. Joint Statement of the European Society for Paediatric Allergology and Clinical Immunology (ESPACI) Committee on Hypoallergenic Formulas and the European Society for Paediatric

Gastroenterology, Hepatology and Nutrition (ESPGHAN) Committee on Nutrition. Arch Dis Child 1999; 81(1): 80- 84

  1. Koletzko S: Allergy prevention through early nutrition. In Koletzko B: Pediatric Nutrition in Practice, Basel, Karger 2008; 108-109
  2. Lifschitz C: Is There a Consensus in Food Allergy Management? J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2008; 47: S58-S59
  3. ESPGHAN Committee on Nutrition, Agostoni et al: Breast-feeding: a commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J of Pediatr Gastroenterol and Nutrition 2009; 49: 112-125
  4. World Health Organization Multicentre Growth Reference Study Group. WHO Child Standards: Lenght/height-forage, weight-for-age, weight-for-lenght, weight-for-height and body mass index-for age: methods and development. Geneva: World Health Organization 2006, http: www.who.int/childgrowth/standards

/technicalțreport/en/

  1. ESPGHAN Committee on Nutrition Preparation and Handling of Powdered Infant Formula: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2004; 39(4): 320-322
  2. Ziegler E: The CDC and Euro Growth Charts. In Koletzko B et al: Pediatric Nutrition in Practice. Basel, Karger 2008; 271-284
  3. Aggett PJ, Agostoni C, Axelsson I, Edwards CA, Goulet O, Hernell O et al: Nondigestible Carbohydrates in the Diets of Infants and Young Children: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutrition 2003; 36(3): 329-337
  4. Aggett PJ, Agostoni C, Goulet O, Hernell O, Koletzko B, Lafeber HL et al: Antireflux or Antiregurgitation Milk Products for Infants and Young Children: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2002; 34(5): 496-498
  5. Aggett PJ, Agostini C, Goulet O, Hernell O, Koletzko B, Lafeber HL et al: The Nutritional and Safety Assessment of Breast Milk Substitutes and Other Dietary Products for Infants: A Commentary by the ESPGHAN Committee on Nutrition. J Pediatric Gastroenterol Nutrition 2001; 32(3): 256-258
  6. Agostoni C, Domello M: Infant Formulae: From ESPGAN Recommendations Towards ESPGHAN-coordinated Global Standards. J Pediatr Gastroenterol Nutrition 2005; 41: 580-583
  7. Al-Holz MA, Lin M, Abu-Gousch MM, Al-Quadiri HM; Rasco BA: Thermal resistance, survival and inactivation of Enterobacter Sakazakii (Cronobacter spp.) in powdered and reconstituted infant formula. Journal of Food Safety 2009; 29: 287–301
  8. von Berg A, Koletzko S, Filipiak-Pittroff B, Laubereau B, Grubl A, Wichmann H-E et al, The German Infant Nutritional Intervention Study Group: Certain hydrolyzed formulas reduce the incidence of atopic dermatitis but not that of asthma: Three-year results of the German Infant Nutritional Intervention Study. J Allergy Clin Immunol 2007; 119: 718-725
  9. Berseth CL, Hazels Mitmesser S, Ziegler EE, Marunycz JD, Vanderhoof J: Tolerance of a standard intact protein formula versus a partially hydrolyzed formula in healthy, term infants. Nutrition J 2009; 8: 27 doi:10.1186/1475- 2891-8-27
  10. Bindslev-Jensen C: Changing definition of allergy. In: Allergic diseases and the environment, Nestle Nutrition Workshop Series, Pediatric Program Volume 2003; 53: 6-7
  11. Bocquet A, Bresson JL, Briend A, Chouraqui JP, Darmaun D, Dupont C et al : Alimentation du nourisson et de l’enfant en bas age. Realisation pratique, Archive de Pediatrie 2003; 10: 76-81