Anemia feriprivă – cauze, diagnostic, tratament

Despre Anemia feriprivă 

Anemia feriprivă reprezintă o patologie caracterizată prin scăderea cantității de fier în organism, cu diminuarea sintezei hemoglobinei.

Acest tip de anemie constituie 80-85% din toate anemiile și se întâlnește mai frecvent la următoarele categorii de pacienți:

  • copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 3 ani
  • la adolescenți
  • la femeile aflate în perioada reproductivă
  • la gravide
  • la donatorii de sânge permanenți

În organismul uman, fierul constituie 4-5 g, dintre care:

  • 75% se află în hemoglobina eritrocitelor
  • 15-16% în componența feritinei și hemosiderinei
  • 3-4% în mioglobină
  • Restul intră în componența enzimelor respiratorii

Fierul pătrunde în organism prin consumul alimentelor zilnice, dar cele mai bogate alimente în fier , care nu ar trebui să lipsească din alimentația zilnică, sunt următoarele:

  • Pâinea integrală de grâu, 1 felie conține 0,9 mg fier
  • Fulgii de ovăz fiert, 1 ceașcă= 1,6mg fier
  • Germeni de grâu , 2 linguri= 11mg fier
  • Boabe de fasole conservate, ½ cană= 1,6mg fier
  • Naut conservat, ½ cană= 1,6 mg fier
  • Spanac fiert sau crud, o cană= 3,5 mg și 1mg fier
  • Semințe de dovlesc prăjite, ½ cană= 8,5 mg fier
  • Mazăre, ½ cană = 1,3 mg fier
  • Cartofi, 1 cartof= 4 mg fier
  • Toate legumele cu frunze verzi, ½ cană= 2mg fier

Doar 16 %  de fier pătrund în organism împreună cu alimentația și 2 mg se obsorb zilnic, iar 1-1,5mg constituie pierderile fiziologice și se realizează prin : salivă, transpirație, urină, mase fecale, descuamarea pielii.

Metabolismul fierului

În alimente fierul se află în stare trivalentă, dar odată ingerat și ajuns în stomac, sub influența Acidului ascorbic, fierul trivalent se transformă în fier bivalent, care se absoarbe în duoden și porțiunea inițială a intestinului subțire, deoarece aici se află receptori special pentru fier. Aici fierul se unește cu o proteină transportatoare, care-l transportă spre membrana bazală, unde este preluat de către transferină la măduva osoasă și țesuturi. Odată ajuns la nivelul măduvei osoase, complexul fier + transferitină+ acid ascorbic ajunge în citoplasmă, unde feritina este eliminată, dar restul ajunge spre mitocondrii, aici fierul se unește cu protoporfirina IV, formând hemul, care unindu-se cu alfa1 beta2 globin, formează hemoglobina, iar 10% care se unesc cu apoferitina, formează feritina.

Cauze – anemia feriprivă:

  1. Conținutul insuficient de fier în alimentele consumate
  2. Necesitatea sporită a organismului în fier, care depășește posibilitățile fiziologice de absorbție a fierului în tractul digestiv ( în perioada gravidității, lactației, adolescenței)
  3. Pierderi sporite de fier în timpul unor hemoragii
  4. Dereglări de absorbție a fierului: sindromul de malabsorbție, rezecții întestinale, rezecții stomacale după Billoroth II
  5. Menometroragiile la femeile aflate în perioada reproductivă
  6. Hemoragiile tractului gastrointestinal, mai frecvente la bărbați

Patogenia

Deoarece are loc o scădere considerabilă a conținutului de fier din organism, cel mai mult suferă metabolismul eritrocitelor și ca rezultat apare anemia, care se manifestă prin caracteristicele  sindromul anemic. Fierul din componența enzimelor respiratorii, participă la metabolismul celulelor, și dacă cantitatea fierului scade, are loc o dereglare severă a metabolismului celular, cu implicarea tuturor celulelor, dar în special a celor cu o activitate mitotică înaltă și a celor din componența epiteliului gastro-intestinal, cu dezvoltarea modificărilor distrofice la acest nivel, cu atrofie epitelială, gastrite, gastroenterite. Toate modificările ce apar ca rezultat al dereglării metabolismului celular, sunt incluse în sindromul sideropenic.

Tablou clinic – Anemia feriprivă

1.Sindromul anemic se caracterizează prin:

fatigabilitate generală

vertij, cefalee, acufene

– palpitații, dispnee la efort

–  paliditatea tegumentelor

tahicardie, suflu sistolic la apex de origine funcțională

  1. Sindromul sideropenic se manifestă prin :

– modificări ale tractului digestiv

– piele uscată, păr fragil, unghii subțiri și fragile care se pot stratifica, aplatiza sub formă de colonii

– apar fisuri calcaniene, fisuri angulare,

– disfagii sideropenice- sindromul Plummer-Vinson ( disonfort, cu senzație de înnec în timpul consumului de ouă, pâine etc.)

– pica chlorotica (gusturi și mirosuri perverse)

Diagnostic – Anemia feriprivă

Diagnosticarea acestui tip de anemie se efectuează prin interpretarea analizei generale a sângelui:

  • Hemoglobina și eritrocitele sunt scăzute
  • Numărul leucocitelor, trombocitelor, formula leucocitară – sunt în normă
  • La examinarea morfologică a eritrocitelor determinăm, eritrocite hipocrome( pierdere a culorii), de diferit grad de dezvoltare și cu o dentință spre microcitoză
  • Pentru confirmarea diagnosticul se testează cantitatea fierului și a feritinei în sânge, ambele fiind sub limitele normei.

Tratament

Se administrează preparate de fier bivalente așa ca: Sorbifer, Fiersulfat, Fersinal, Folifer etc.

Preparatele se administrează câte o pastilă de 2 ori pe zi, cu 30-40 min înainte de mâncare, cu 100 ml de apă.

Tratamentul durează până la normalizarea hemoglobinei, plus încă 4-6 luni până la normalizarea feritinei.

La femei dacă cauza anemiei se menține, atunci se administrează doza de menținere, cîte 1 pastilă de 2 ori pe săptămână până la menopauză.

Tratamentul parenteral este indicat în dereglări severe de absorbție.

Transfuziile de concentrat eritrocitar sunt indicate în cazurile comă sau precomă.

Criterii de eficacitate

  • Dispariția simptomelor sindromului sideropenic peste 2-3 săptămâni de la debutul tratamentului
  • Creșterea conținutului hemoglobinei la a III-a săptămână
  • Apariția crizei reticulocitare la a 7-10 zi
  • Apariția eritrocitelor normocrome

Măsuri profilactice – Anemia feriprivă:

  • La femeile gravide – se administrează preparate de fier de la 10-12 săptămâni de gestație până la naștere + 6 luni de lactație
  • Copii născuți prematuri – se administrează de la 1 lună până la 3 ani câte 5 mg/kgcorp
  • Copii născuți la termen – de la 4 luni până la 3 ani, câte 2 mg/kgcorp
  • Adolescenți și femei în perioada de reproducere, doza de menținere
  • Donatori permanenți
Articolul precedentBoala incluziunilor citomegalice – infectie cu citomegalovirus
Articolul următorClaudicația intermitentă – cauze, simptome, diagnostic, tratament
Absolvent al Universității de Stat de Medicină și Farmacie '' Nicolae Testemițanu ''