Anevrismul cerebral- cauze, simptome, metode diagnostice și tratament

Brain aneurysm or cerebral aneurysms medical disorder concept as a magnification of a human thinking organ with a blood vessel with an inflammation symbol as a risk of rupture as a 3D illustration.

 Anevrismele sunt dilatări focale ale arterelor şi apar la aproximativ 5% din populaţie. Anevrismele cerebrale au de obicei diametre sub 2, 5 cm. şi sunt saculare, uneori cu multiple mici dilataţii sub forma de săculeţi cu perete subţire, putând fi depistate întâmplător la efectuarea unei investigaţii imagistice.

Etiologie

Cei mai frecvenţi factori predispozanţi sunt :

Scanexpert - Centre de excelentă în imagistică
  • hipertensiunea arterială
  • ateroscleroza
  • fumatul
  • sindromul Ehlers-Danlos
  • pseudoxanthoma elasticum
  • rinichiul polichistic
  • traumatisme la nivel cranian
  • emboli septici
  • vârsta
  • sexul (în general femeile sunt mai predispuse la dezvoltarea unui anevrism cerebral)
  • antecedentele heredocolaterale
  • consumul de droguri sau alcool.

Simptomatologie

O parte din anevrismele cerebrale sunt asimptomatice, dar câteva pot produce simptomatologie prin presiunea exercitată asupra structurilor adiacente sau prin ruperea lor şi anume :

  • cefalee
  • diplopie (vedere dublă)
  • durere orbitală
  • pareză oculară
  • ptoză palpebrală
  • greţuri, vărsături
  • sensibilitate la lumină
  • crize epileptice

Diagnostic

Diagnosticul necesită efectuarea unei angiografii sau angiografie prin rezonanţă magnetică, tomografie computerizată şi analiza lichidului cefalorahidian. Un anevrism asimptomatic ce prezintă un diametru mai mic de 7 mm rareori se rupe şi nu merită riscul unei intervenţii chirurgicale.

Tratament

În funcţie de starea anevrismului si antecedentele personale ale pacientului, medicul decide dacă va apela la intervenţia chirurgicală, astfel în cazul unui anevrism de dimensiuni mici, existenţa unei ruperi este mult scăzută, medicul monitorizând evoluţia anevrismului şi starea pacientului.

Pentru un anevrism de dimensiuni mari, simptomatic, medicul va apela la intervenţia chirurgicală care poate să se prezinte sub formă de microembolizare sau clampare chirurgicală.

Microembolizarea este mai puţin invazivă decât clamparea chirurgicală, însă cu o eficienţă mai scăzută în prevenirea unei noi rupturi şi constă în scăderea presiunii de la nivelul anevrismului.

Pacienţii în urma unui anevrism cerebral odată tratat trebuie să adopte un nou stil de viaţă în care să includă o alimentaţie sănătoasă, un consum mai mare de lichide, exerciţii fizice uşoare şi renunţarea la fumat, alcool cu o limitare a consumului de cofeină.

Prognostic

În cazul unui pacient cu anevrism cerebral rupt, prognosticul depinde de vârsta, statusul neurologic cât şi de mărimea, localizarea şi nivelul de severitate a hemoragiei anevrismului.

O parte din pacienţii ce prezintă această afecţiune au un prognostic mai puţin bun cu sechele neurologice sau deces, existând şi cazuri în care pacienţii au o recuperarea completă.

 

 

Bibliografie:

  1. Prof. Univ. Dr. Constantin Popa, Neurologie, Editura Naţional, 2001, Bucureşti
  2. Prof. Univ. Dr. Gherman D. , I. Moldovanu, Editura Medica, 2003, Chişinău
  3. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
  4. Longo, Fauci, Kasper, Hauser, Jameson, Loscalzo, HARRISON           Manual de Medicină, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București,  2016.