Angina acută bacteriană – cauze, simptome, diagnostic și tratament

Despre Angina

Anginele constituie un grup de afecțiuni caracterizate prin inflamația cronică a faringelui, interesând inelul limfatic al acestuia și mai ales amigdala palatină, dar cuprinzând întreg orofaringele, inclusiv amigdala faringiană în angina de tip bacterian.

Acestea pot surveni ca proces de sine stătător sau pot însoți unele boli infecțioase generale. Sunt rare sub vârsta de 12 ani iar frecvența lor este considerabilă, ele putând ajunge anual la sute de mii, chiar milioane de cazuri în țara noastră.

Etiologie

Cel mai implicat este streptococul beta-hemolitic de grup A, care produce 18,6%-43% din totalul anginelor. În angina de tip bacterian mai pot fi incriminați și pneumococul, stafilococul, Haemophilus influenzae, dar aceștia sunt de obicei implicați în suprainfecții grefate pe infecții virale anterioare.

Un aspect particular se întâlnește în anginele din tularemie, tuberculoză amigdaliană, toxoplasmoză.

În urma contactului cu streptococul, organismul uman se poate găsi într-una din următoarele situații:

  • Se formează imunitatea specifică în care germenul nu reușește nici să colonizeze organismul și nici să îi producă îmbolnăvirea.
  • Se instalează starea de purtător aparent sănătos, condiție clinico-biologică în care cultura faringiană este pozitivă.
  • Se instalează starea de boală clinic aparentă, cu un mecanism de producere infecțios propriu-zis, toxic sau imunologic.

Aceasta este o boală foarte contagioasă, iar insuficienta izolare poate duce la epidemii întinse, în special în colectivități. Toate anginele trebuie privite ca procese care depășesc cadrul local, interesând prin potențialul ei pathogenic întregul organism. Există posibilitatea să genereze septicemii și/sau toxemii grave în cazul netratării. Perioada de incubație este de 2-4 zile.

Simptome

  • La copilul mare, debutul este brusc, cu stare de rău general, febră 39,5-40˚C, cefalee.
  • La copilul mic apar grețuri, vărsături și dureri abdominale.

În primele 24 de ore ale perioadei de stare apar: edem, eritem, hiperplazie limfoidă a faringelui posterior, amigdale hipertrofice, hiperemice, acoperite cu un exusat alb-cenușiu, adenopatie subangulomandibulară dureroasă.

În general angina are aspect eritematos, uneori pultacee, iar în cazurile severe de angină ulcero-necrotică.

Date de laborator: exudat faringo-amigdalian pozitiv, leucocitoză peste 12.000/mm cu creșterea polimorfonuclearelor și proteina C reactivă pozitivă.

Diagnosticul etiologic: va fi sugerat pe lângă contextul epidemiologic de caractere clinice și biologice.

Evoluție: febra cedează în aproximativ 3-5 zile, împreună cu celelalte semne, dar este nevoie de 2-3 săptămâni ca amigdalele și ganglionii să revină la dimensiunile normale.

Tratament: se rezumă întotdeauna la peniciline.

  • Penicilina V 50.000-100.000 UI/zi în 4 prize, timp de 10 zile.
  • Benzatin-penicilina G [preparatul românesc Moldamin] intramuscular, 600.000 UI la copii sub 25 kg.

 

Bibliografie:

  1. Dorin Lazăr, Precup Liliana, Dumitra Simona, Viorica Leordean, Roberto Țeru, Pediatrie volumul 1, Editura University press, ARAD, 2014

 

 

[/et_pb_text][/et_pb_column][/et_pb_row][/et_pb_section]