APENDICITA ACUTA – simptome, diagnostic și tratament  

82
Dureri abdominale

Apendicita acută este o afecțiune chirurgicală caracterizată prin inflamația acută a apendicelui cecal. Este cea mai frecventă suferință abdominală acută de tip chirurgical, fiind întâlnită în egală măsură la ambele sexe și afectează toate vârstele, dar mai frecvent cele tinere.

Etiopatogenie apendicita acută

Cauza cea mai frecventă a inflamației apendiculare o constituie obstrucția lumenului. Cauza obstrucției lumenului o constituie fecaliții, sâmburii, cuduri, bride, aderențe.

Simptomatologie apendicita acută

Clasica formă de apendicită acută debutează cu durere abdominală care la început este moderată apoi crește în intensitate. Alteori debutul durerii este brusc colicativ și se situează în epigastru sau periombilical.

Localizarea inițială a durerii este în epigastru sau periombilical, apoi durerea coboară în fosa iliacă dreaptă în câteva ore sau zile. Ulterior durerile abdominale se generalizează și devin continue fiind însoțite de balonări și de inapetență.

Grețurile și vărsăturile sunt consecutive durerilor și se accentuează în timp. La început vărsăturile sunt alimentare, apoi devin fecaloide. Tulburările de tranzit intestinal sub forma constipației sunt frecvente și mult mai rar poate să apară diaree.

Semnele generale sunt marcate de apariția subfebrilităților (sub 38˚C) la debut, în fazele avansate cu peritonită să apară febra și frisoanele. Tahicardia însoțește creșterea temperaturii.

 

Tratament

Apendicita acută se operează de urgență, la prezentare, necesită ablația apendicului. Excepție face doar plastronul apendicular.

Pentru pacienții cu apendicită acută și semne certe de iritație peritoneală este recomandat ca preoperator să fie pregătiți printr-o terapie intensivă de reechilibrare metabolică și să se instituie antibioterapia.

 

Complicații

Preoperatorii:

  • Perforația apendicelui;
  • Peritonita acută difuză;
  • Plastronul apendicular;
  • Abcesul apendicular;

Postoperatorii imediate:

  • Abcese reziduale: paracecale, pelvine, subfrenice ;
  • Fistula stercorală;
  • Ocluzia postoperatorie mecanica ;
  • Flegmon al plăgii operatorii ;
  • Ileus dinamic postoperator;
  • Retenția de urină;
  • Complicații pulmonare: bronhopneumonie, atelectazie, empiem pleural ;
  • Tromboembolism pulmonar;
  • Parotidită;
  • Septicemie;
  • Pileflebita;
  • Actinomicoză ileocecală.

Postoperatorii tardive:

  • Eventrație postoperatorie;
  • Granuloame de fir;
  • Abcese tardive subapronevrotice;
  • Hernie inghinală;
  • Ocluzie intestinală prin bride.

 

 BIBLIOGRAFIE :

  1. Dumnici Alexandru, Patologie chirugicală, Arad, 2010.
  2. Radu Șerban Palade, Manual de chirugie generală, Editura ALL, 2014.

 

Articolul precedentImpotenta – definitie
Articolul următorDisfunctie erectila – definitie
Clinical Content Manager în cadrul echipei Be-Healthy cu atribuții privind realizarea și moderarea materialelor științifice și articolelor cu conținut medical destinate pacienților sau specialiștilor în sănătate. În prezent este studenta anul V în cadrul Facultății de Medicină Generală, la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, având experiență editorială ca blogger cu profil de healthy living și competențe obținute prin programele de studii pedagogice și management medical.