Aritmiile si tulburarile de conducere – reprezintă orice tulburare apărută în secvența regulată de bătăi cardiace. În mod normal ritmul cardiac este alcătuit de o secventă de 60 – 100 cicluri cardiace/ minut.
În funcție de localizare, etiologie precum și aspectul electrocardiografic avem următoarele tipuri de aritmii – supraventriculare (cel mai des apare secvența QRS – ingustă) și aritmii ventriculare (secvența QRS – largă). După mecanismul de producere avem aritmii prin reintrare și aritmii prin automatism. În funcție de durata aritmiilor sunt nesusținute (sub 30 de secunde) și susținute (peste 30 de secunde). În funcție de etiologie (cauze) avem cardiace, extracardiace și iatrogene. În funcție de frecvența ritmului ventricular : tahiaritmii (frecventă crescută) și bradiaritmii (frecvență scăzută). Morfologia complexului QRS clasifică aritimiile în monomorfe și polimorfe. Răspunsul la tratament le împarte în persistente și cronice.
Aritmii sinusale:
- Tahicardia sinusală
- Bradicardia sinusală
- Aritmia sinusală (respiratorie)
- Extrasistolia atrială
- Wandering pacemaker
Aritmii supraventriculare:
- Tahicardia prin reintrare în nodul atrioventricular
- Tahicardia prin reintrare atrioventriculară (sindrom de preexcitație)
- Flutter atrial
- Fibrilația atrială
- Scăpările joncționale
- Disociația atrioventriculară
Aritmii ventriculare
- Extrasistolia ventriculară
- Tahicardia ventriculară
- Torsada vârfurilor
- Fibrilația ventriculară
- Ritmul idioventricular
Tulburări de conducere
- Bloc sinoatrial
- Bloc atrioventricular
- Bloc intraventricular (de ramură, bi și trifascicular)
Sindroame dominante de aritmii
- Boala nodului sinusal
- Sindroamele de excitație ventriculară
- Sindormul QT lung
- Displazia aritmogenă a ventriculului drept
- Sindromul Brugada
Medicația antiaritmică se clasifică în patru clase (Vaughan – Williams) în funcție de acțiunea asupra celulelor cardiace normale:
Clasa I
IA – Chinidină, Disopiramidă, Procainamidă
- deprimă faza 0
- prelungesc depolarizarea
- încetinesc conducerea
IB – Lidocaină, Mexiletină, Tocainidă, Fenitoină
- deprimă faza 0 în celulele anormale
- scurtează repolarizarea
IC – Flecainidă, Encainidă, Moricizină, Propafenonă
- încetinesc conducerea
- deprimă faza 0
- efectul este mic asupra repolarizării
Clasa II – Betablocante
- blocante ale receptorilor beta
Clasa III – Amiodaronă, Sotalol, Tosilat de bretiliu
- prelungesc repolarizarea prin blocarea canalelor de K
Clasa IV -Diltiazem, Verapamil
- blocante ale canalelor de calciu
