Botulismul – cauze , simptome, diagnostic, tratament

Despre Cauze Simptome Diagnostic Tratament | 

Botulismul este o tulburare neurologică acută cauzată de toxina botulinică produsă de către Clostridium botulinum.

Cauze – Botulism

Botulismul este cauzat de toxina botulinică (neurotoxina) produsă de Clostridium botulinum  și cu o frecvență mai mică de către Clostridium baratii, C. butyricum, C. argentinense. Aceste bacterii sunt anaerobe, gram pozitive și formează spori.

Există trei forme de botulism :

  • Botulismul infantil
  • Botulismul alimentar
  • Botulismul rănilor

Botulismul infantil apare în cazul consumării de către bebeluși a sporilor de bacterii, care cresc și se îmulțesc în tractul digestiv și produc toxine. Cauza cea mai frecventă este expunerea la sol contaminat cu bacterii. Mai frecvent aceasta se petrece la copiii cu vârsta între 2 -8 luni.

Botulismul alimentar apare ca rezultat al consumării alimentelor conservate , care au un conținut scăzut de acid – fructe, legume, pește, în care se conțin fie toxina fie bacteria care ulterior produce toxina. Toxina este absorbită la nivelul stomacului sau intestinului fără a fi distrusă de către enzimele digestive.

Botulismul rănilor – apare în urma pătrunderii în răni  a bacteriilor, în special rănile adânci unde se creează condiții de anaerobioză. Se întâlnesc cel mai frecvent la persoanele ce injectează heroină.

Toxina, ajunsă la terminațiunile nervoase colinergice, duce la paralizia flască prin blocarea neuromusculară , iar în lipsa tratamentului –  la moarte prin paralizia mușchilor respiratori. Există mai multe tipuri de toxină botulinică, acestea fiind denumite cu litere majuscule de la A la G.

Simptome – botulism

Botulismul alimentar debutează după o perioadă de incubație ce variază între 2 ore și 8 zile, în dependență de doza de toxine. De obicei perioada de incubație este de aproximativ 18 – 36 de ore. Botulismul alimentar se suspectă atunci când la pacient apar manifestări gastrointestinale și neurologice simultan, după consumul unor alimente conservate.

Manifestările gastrointestinale includ – greața, voma, dureri abdominale la debut, iar mai târziu constipație sau diaree. Pe măsură ce boala progresează apare o paralizie descendentă a nervilor motori și autonomi. Acesta se exprimă prin diplopie ( vedere dublă), fotofobie, ptoză palpebrală, lipsă a expresiei, vorbire neclară, disfagie, disurie, xeroftalmie, xerostomie, somnolență și slăbiciune musculară.

În lipsa tratamentului boala progresează până la paralizia mușchilor respiratori, brațelor și picioarelor. Faringele poate fi afectat prin paralizia nervilor cranieni ceea ce va face dificilă respirația. Recuperarea durează de obicei de la săptămâni până la luni.

Botulismul rănilor se dezvoltă după aproximativ 10 zile de la pătrunderea toxinei în organism. Manifestările clinice pentru această formă sunt similare cu forma descrisă mai sus cu excepția manifestărilor gastrointestinale care nu sunt caracteristice, dar pot fi prezente.

Botulismul infantil se manifestă prin constipație, hipotonie musculară, dificultate în ridicarea capului, letargie, somnolență, disfagie, salivare, ptoză palpebrală, reflexe ușoare ale pupilei, strigăt slab, disfuncție respiratorie  în cazuri severe.

Diagnostic –  Botulism

Diagnosticul botulismului se bazează pe istoricul bolii pacientului, examinarea clinică minuțioasă și confirmarea prezenței toxinei botulinice în serul sanguin, scaun, alimente sau efectuarea unei culturi cu Clostridium botulinum din scaun, rană sau alimente. Toxina poate dispărea mai devreme din fecale din care considerente se recomandă detectarea atât a toxinei cât și a sporilor .

Tratament – Botulism

Pacienții cu botulism vor primi tratament de susținere până când plăcile neurale vor regenera.

Antitoxina botulinică neutralizează toxina circulantă, care nu s-a legat de terminațiunile nervoase. Aceasta trebuie administrată cât mai devreme posibil ( în primele 24 de ore). Antitoxina heptavalentă este obținută din serul de cal și poate neutraliza toate tipurile de toxină la pacienții mai mari de 1 an . Se utilizează deasemenea și pentru tratamentul botulismului infantil dacă cauza nu este toxina botulinică A  sau B. Antitoxina nu înlătură daunele care s-au făcut. Recuperarea pacientului are loc în timp, și poate dura luni de zile până va avea loc regenerarea neuronilor.

Administrarea antiboticelor este recomandat doar pentru botulismul rănilor. În celelalte tipuri nu se recomandă deoarece distrugerea bacteriilor va duce la eliberarea toxinelor, care vor agrava starea pacientului. Deasemenea pentru botulismul rănilor este necesar efectuarea debridării rănii. Având în vedere că clostridium botulinum este o bacterie anaerobă , creearea condițiilor de aerobioză va împiedica dezvoltarea acesteia. Aceste condiții pot fi induse prin aplicarea peroxidului de hidrogen sau a terapiei cu oxigen hiperbaric.

Afectarea mușchilor respiratori sau a faringelui va duce la insuficiență respiratorie. Astfel va fi necesar administrarea respirației asistate prin intubație și respirație mecanică. În dependență de gravitatea bolii, respirația asistată va fi necesară de la câteva zile până la câteva luni. Este necesară monitorizarea constipației și a retenției urinare ( instalarea unui cateter Foley).

Profilaxie – botulism

Produsele comerciale în timpul preparării sunt concepute pentru distrugerea sporilor de Clostridium botulinum, însă prepararea conservelor în condiții casnice nu întotdeauna sunt eficiente pentru distrugerea lor.

Riscul botulismului alimentar poate fi redus prin acidificare, reducerea umidității, tratarea cu sare sau alți compuși ce reduc creșterea bacteriilor.

Pentru siguranța alimentară se recomandă încălzirea produselor alimentarea la o temperatură de 80 oC timp de 30 de minute sau la 100oC timp de 10 minute.

Unele tulpini pot schimba aspectul și mirosul alimentelor care respectiv nu trebuie consumate, dar sunt tulpini care nu produc careva modificări ale produselor alimentare.

Mierea nu se administrează copiilor mai mici de 1 an, posibil prezența  sporilor de C. botulinum .

Cazuri de transmiterea de la o persoană la alta nu au fost raportate dar totuși trebuie de evitat contactul direct cu fluidele corporale.

Bibliografie  

Spickler, Anna Rovid. 2018. Botulism. Retrieved from http://www.cfsph.iastate.edu/DiseaseInfo/factsheets.php.

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/botulism/symptoms-causes/syc-20370262

https://emedicine.medscape.com/article/213311-overview

  1. Fauci E. Braunwald K. J. Isselbacher J. D. Wilson J. B. Martin D. L. Kasper S. L. Hauser D. L. Longo. Harrison – Principiile medicinei interne. Ediția a XIV- a. Editura Teora. 2003