Bronșiolita acută – simptome, diagnostic și tratament

67

Bronșiolita acută este un sindrom bronhiolo-obstructiv de etiologie predominant virală, caracteristic sugarului și copilului mic. Etiologia bolii este virală. Cel mai frecvent implicate sunt: virusul sincițial respirator, paragripal tip B, adenovirusurile, Mycoplasma pneumoniae. Din punct de vedere patogenic, virusurile implicate ajung la nivelul bronhiolelor cu calibru mic, se replică la nivelul epiteliului respirator, determină reacții inflamatorii, cu hipersecreție mucoasă, edem și congestie a mucoasei și submucoasei, peste care se suprapune spasmul. Asociat, există un infiltrat inflamator limfoplasmocitar al țesutului peribronșic. Lumenul bronșiolar astfel obstruat, creează rezistență în calea fluxului de aer expirat și inspirat.

Morfopatologie

-corespondentul morfopatologic al sindromului bronhiolo-obstructiv este blocarea completă a fluxului de aer cu rezorbția lui și instalarea microatelectaziilor sau imposibilitatea eliminării complete a aerului inspirat, ceea ce conduce la sindromul de hiperinflație pulmonară.

-în formele severe de boală, la sugarii mici, cu infecție virală, pot apărea crize de apnee.

Clinic

  • debutul bolii este anunțat printr-un prodrom în care sugarul prezintă agitație psiho-motorie, refuzul alimentației, tuse, rinoree.
  • se poate asocia cu subfebrilitate, febră, dar cel mai adesea boala evoluează în afebrilitate.
  • intrarea în perioada de stare se anunță prin apariția dispneei expiratorii.
  • simptome respiratorii: tuse chinuitoare, spastică, care imită tusea convulsivă, dispnee, polipnee, expir prelungit, hipopnee, cianoză, torace bombat, wheezing.
  • simptome cardiace: tahicardie, cianoză, hepatomegalie prin emfizem, când este asociat cordul pulmonar acut apare și turgescența jugularelor, edeme periferice.
  • prezența polipneei și a hipersecrețiilor pot antrena: anorexie, vărsături, meteorism abdominal, sindrom acut de deshidratare.

 

Forme clinice

  1. Bronșiolita emfizematoasă – sugarul este anorexic, febril, prezintă dispnee expiratorie, tiraj inter- și subcostal, bătăi ale aripioarelor nazale, polipnee, cianoză, tuse spastică, wheezing, hipersonoritate. La auscultație avem ronchusuri, raluri subcrepitante fine. Uneori prezintă vărsături, scaune diareice, meteorism abdominal. Ficatul și splina devin palpabile prin coborârea diafragmului, consecință a sindromului de hiperinflație.
  2. Bronșiolita edematoasă – este mai rară și extrem de gravă pentru că asociază un sindrom respirator cu unul neurotoxic și unul cardio-vascular.

 

Paraclinic

– VSH, proteina C reactivă, fibrinogenul, nu oferă date semnificative pentru diagnostic.

-leucopenie cu limfopenie sau limfocitoză, conform afectării virale.

-se pot efectua reacții de fixare a complementului, ELISA, reacție de hemaglutino-inhibare, pentru adenovirus.

-se poate determina titrul de anticorpi, săptămânal.

-examenul radiologic va evidenția hipertransparența câmpurilor pulmonare în emfizem, accentuarea tramei interstițiale pulmonare, uneori pot apărea opacități micronodulare. Aspectul radiologic este uneori polimorf și pune probleme de diagnostic diferențial.

-EKG-ul evidențiază semne de miocardită virală, de cord pulmonar sau insuficiență cardiacă globală.

 

 Diagnostic

  • diagnosticul pozitiv: se formulează pe baza datelor clinice, epidemiologice și paraclinice.
  • diagnosticul diferențial: are în vedere o serie de afecțiuni care evoluează cu sindrom respirator sau cardiovascular.
  • problema diagnosticului diferențial al bronșiolitei este cu astmul bronșic.

 

Tratament

  • -profilactic: se face prin evitarea infecțiilor acute, mai ales virale, reducerea expunerii copiiilor în perioadele epidemice, creșterea rezistenței generale a organismului prin alimentație corespunzătoare vârstei, gimnastică.
  • -patogenic: → oxigenoterapie, care combate cianoza

→ antiinflamatoare, antiexsudative

→ bronhodilatatoare

→ cardiotonice

→ sedative

Prognosticul este bun și doar în formele grave se înregistrează o mortalitate de 5%.

 

BIBLIOGRAFIE:

  1. Dorin Lazăr, Precup Liliana, Dumitra Simona, Pediatrie volumul 1, Editura University press, Arad, 2014.
  2. Eugen Ciofu, Carmen Ciofu, Esențialul în pediatrie, Editura AMALTEA, București, 2002.
  3. Valeriu Popescu, Actualități în pediatrie – Vol I, Editura Amaltea, București, 2008.