Bronșita acută – cauze, simptome, diagnostic, tratament, evoluție, prognostic și complicații

Radiografie torace - vedere frontală
Radiografie torace - vedere frontală

Definiție Bronșita acută

Bronșita acută reprezintă inflamația acută a arborelui traheobronșic, manifestată prin sindrom bronșitic acut reprezentat de tuse, expectorație și dispnee (în cazul implicării bronșiolilor cu declanșarea bronșiolitei). Clinic evaluează cu restabilirea completă a funcției arborelui traheobronșic, debutul fiind recent și durată scurtă  a manifestării.

Este una dintre cele mai frecvente patologii ale căilor raspiratorii.

 

Scanexpert - Centre de excelentă în imagistică

Cauzele bronșitei acute

Există 5 categorii de factori ce pot declanșa inflamația arborelui bronșic:

  • Viruși (primul loc, 95 % din cazuri)
  • Bacterii
  • Factorul chimic
  • Factori fizici
  • Factori alergici

Se întâlnește cel mai des în perioada rece a anului (lunile  noiembrie-martie), în perioada epidemiilor de gripă sau alte infecții respiratorii.

Dintre viruși cel mai des sunt implicați :

  • Adenoviruși, coronaviruși, coxsackievirus, enterovirus, influenza virus, parainfluenza virus, virus sincițial respirator, rhinovirus.

Virusurile gripale (A și B), paragripale 1,2,3 și virusul sincițial respirator pot provoca epidemii de traheobronșită.

Pe locul 2 după bronșitele virale se află bronșitele cauzate de bacterii. Cel mai des sunt implicate următoarele bacterii :

  • Bordatella pertussis, Bordatella parapertussis, Hemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, bacteriile atipice cum sunt Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae.

În majoritatea cazurilor pe fundalul infecției virale are loc o suprainfecție bacteriană cu flora bacteriană din zona orofaringiană. În unele cazuri, bronșita de etiologie bacteriană este o infecție primară.

Bronșita acută poate fi declanșată deasemnea de unele specii de fungi:

  • Blastomyces dermatitidis, Candida albicans, Candida tropicalis, Criptococcus neoformans.

Alte cauze noninfecțioase ce pot cauza inflamația bronhiilor sunt :

  • Factori fizici (aerul rece,)
  • Factori chimici ( vaporilor oxizilor de zot, amoniacul, vaporii de acizi, baze, benzină, dizolvanți, vopsele, detergenți, poluanții atmosferici etc.)

Mai există  o grupă de broșite cauzate de factorii alergici ( bronșita alergică).

 

Clasificarea bronșitelor acute.

 În funcție de etiologie:

  1. Infecțioase :
  • Virale
  • Bacteriene
  • Mixte
  • Fungice
  1. Provocate de factori fizici și chimici
  2. Alergice

După calibrul bronhiilor afectate acestea pot fi :

  1. Traheobronșite (calibrul mare)
  2. Calibrul mediu
  3. Calibru mic (bronșiolita)

După caracterul inflamației deosebim formele:

  1. Catarală
  2. Mucopurulentă
  3. Purulentă

 

 Simptomele bronșitei acute

Clinica bronșitei acute parcurge 2 faze: faza catarală (uscată) și faza umedă.

În prima fază, în urma inflamației mucoasei traheii și bronhiilor are loc iritația receptorilor tusigeni ceea ce provoacă tusea. Aceasta este uscată , iritativă, asociată de răguseală, senzație neplăcută în gît și dureri retrosternale. Daca procesul inflamator se extinde la nivelul bronhiolelor , se asociază insuficiența respiratorie, explicată prin dispnee și tuse paroxistică, cianoză.

 

A doua fază se desfășoară la 2-3 zile de la debutul infecției. Tusea uscată din prima fază  este înlocuită de tusea umedă care este mucoasă în infecții virale și mucopurulente (spută cu aspect galben-verzui)  în infecții de origine bacteriană.

Simptomele locale sunt însoțite de simptomele de ordin general de tip infecțios cum sunt : febra care poate fi o subfebrilitate în formele ușoare de infecții (formele catarale) sau poate fi de 38-39oC în formele severe (purulente) , uneori frison, dureri în articulații, dureri musculare, slăbiciune generală, oboseală, transpirații. Pe fonul infecției și febrei poate apărea herpesul labial (la perosanele ce au avut anterior herpes labial).

 

Diagnosticul bronșitei acute

Diagnosticul bronșitei acute se bazează pe anamneza , simptomatologie, examenul clinic și paraclinic.

Se stabilește acesta în baza debutului acut al bolii cu tuse uscată, ulterior la 2-3 zile devine mucopurulentă și respectiv purulentă, însoțite de semnele generale ale infecției.

Examenul radiologic este puțin informativ în cazul bronșitei acute.

Examenul bronhoscopic  evidențiază modificările catarale ale mucoasei brohiilor (hiperemia, congestia) cu edemul acesteia.

Hemoleucograma demonstrează creșterea numărului de leucocite și VSH în cazul bronșitei bacteriene, în cele de etiologie virală – scăderea numărului de leucocite (leucopenie), iar în bronșitele de geneză alergică- crește numărul de eozinofile.

Examinarea sputei la microscop demonstrează tipul secreției (mucoasă sau mucopurulentă) și compoziția ei (leucocite, celule epiteliale, macrofage).

 

Tratamentul bronsitei acute

Tratamentul bronșitei acute în lipsa complicațiilor se efectuează la domiciliul pacientului. Acesta constă din următoarele :

  • Repaus la pat în formele complicate. Evitarea fumatului.
  • Umidifierea aerului – aceasta ajută la fluidificarea mucusului și o expectorație eficientă.
  • Alimentare echilibrată (proteine, vitamine), ingestia de lichide calde (ceai, lapte, supe, ape minerale).
  • Antiinflamatoare nonsteroidiene – pentru combaterea febrei (dacă aceasta este înaltă) și a durerilor musculare.
  • În faza productivă a tusei este necesară utilizarea expectorantelor și mucolitice. Nu se administrează antitusive.
  • Bronșitele de geneză virală vor fi tratate cu preparate antivirale ( nu se adminstrează antibiotice ! )
  • În cazul formelor bacteriene se administrează antibiotice.

Tipul medicamentului și dozele de administrare vor fi discutate cu medicul curant, pentru indicarea unui tratament corect și eficace.

În cazul asocierii sindromului bronhospastic se administrează bronhodilatatoare inhalatorii (ex. salbutamol).

 

Evoluția bronșitei acute

Bronșitele acute formele ușoare au o evoluție până la 5-7 zile având manifestări ușoare ( subfebrilitate,tuse, și expectorați nesemnificative). Formele grave (purulentă) – durează o perioadă de 2-3 săptamâni. În unele cazuri ( nerespectării tratamentului ) bronșita acută poate evolua spre o bronșită cronică.

Prognosticul bronșitei acute

Prognosticul este favorabil în majoritatea cazurilor. Semnele clinice dispar peste 5-7 zile în formele ușoare și în 2-3 săptămâni în formele mai grave. O evoluție mai gravă este în cazul bronșiolitei acute mai ales în asociere cu alte patologii .

 

Complicațiile bronșitei acute

Complicațiile sunt rare în cazul bronșitei acute și mai frecvente pentru bronșiolita acută.

Dintre complicații se întâlnesc:

  • Cronicizarea (bronșita acută devine cronică cu evolutie de lungă durată, perioade de acutizări și remisie)
  • Coborârea infecției la nivelul alveolelor cu dezvoltarea bronhopneumoniei
  • În cazul bronșiolitei este posibilă dezvoltarea insuficienței respiratorie.

 

Profilaxia bronșitei acute

  1. Vaccinarea antigripală
  2. Evitarea fumatului
  3. Evitarea suprarăcelii
  4. Evitarea consumului de alcool
  5. Călirea organismului
  6. Înlăturarea factorilor iritativi ocupaționali
  7. Sanarea focarelor de infecție cronică