Carcinom hepatocelular – cauze, simptome, diagnostic și tratament

121

Carcinom hepatocelular  – reprezintă cea mai frecventă tumoră malignă hepatică primitivă a adultului.

Etiologie

Factori de risc implicați în apariția hepatomului sunt:

  • Ciroza alcoolică ( peste 90 % din cazuri );
  • Ciroza determinată de virusul hepatitei B, după 20-40 de ani de la infecția inițială;
  • Ciroza determinată de virusul hepatitei C ;
  • Ciroza din hemocromatoză ;
  • Consumul prelungit de steroizi androgeni, anabolizanți sau contraceptive orale care pot duce la formarea adenoamelor care se pot maligniza ;
  • Aflatoxina B, sintetizată de Aspergilius flavus ;

Tablou clinic

La început simptomatologia clinică este foarte săracă, atrăgând atenția creșterea alfa-feto- proteinei sau prin evidențierea ecografică a unei formațiuni tumorale hepatice la un pacient cu risc.

Semne clinice:

  • Durere în hipocondrul drept;
  • Scădere ponderală marcată;
  • Astenie;
  • Decompensarea cirozei;
  • Hemoperitoneu;
  • Ascită hemoragică și anemie.

Examenul obiectiv evidențiază:

  • Palparea: hepatomegalie de tip cirotic;
  • Auscultația: uneori în cazul tumorilor hepatice hipervascularizate se poate percepe un suflu sistolic la nivelul arterelor hepatice.

Investigații paraclinice:

Teste de laborator:

  • Sindrom inflamator: Fibrinogen, alfa1 și alfa2 globuline crescute;
  • Colestaza anicterică: Gamma-GT crescut, FA crescută, transaminaze normale sau crescute;
  • Markerii tumorali: Alfa fetoproteina serică (AFP) apare la 80% dintre pacienții cu cancer hepatocelular și decarboxi-protrombina.

Modificări ecografice:

  • Ecografia abdominală: are o mare precizie în diagnosticul cancerului hepatic, însă metoda nu indentifică leziunile mai mici de 2 cm diametru;
  • Tomografia computerizată cu substanță de contrast: evidențiază fistulele arterio-venoase între artera hepatică și vena portă sau venele suprahepatice. Este utilă în aprecierea invaziei lumenului venei porte și/sau a venelor suprahepatice;
  • Arteriografia hepatică: este foarte utilă în diagnostic pentru aprecierea distribuției vasculare în cazul unei posibile rezecții hepatice;
  • Biopsia hepatică: permite obținerea dovezii histologice asupra tumorii și a țesutului hepatic din jur.

Prognostic

Prognosticul carcinomului hepatocelular este rezervat, mai ales dacă apare pe terenul unei ciroze hepatice preexistente, situație în care supraviețuirea de obicei nu depășește 3-4 luni. După intervenția chirurgicală media de supraviețuire este de aproximativ 3 ani.

Prognostic ușor mai favorabil se întâlnește în forma fibrolamelară a carcinomului hepatocelular, aparând mai frecvent la tineri pe un ficat non cirotic. Rezecabilitatea tumorii este de aproximativ 50-60 % în momentul diagnosticului.

Complicații

  • Invazia venei porte sau venelor suprahepatice care agravează hipertensiunea portală și crește riscul de hemoragii digestive superioare prin ruperea varicelor esofagiene;
  • Invazia sau compresia căilor biliare intrahepatice, determinând colestază ;
  • Hemoperitoneu;
  • Invazia diafragmului și pleurei, carcinomatoză peritoneală;
  • Metastaze pulmonare peritoneale, suprarenale, osoase;
  • Cașexie, hemoragii digestive superioare, ascită ;

Tratament

Tratamentul conservator:

  • Chimiolipioembolizarea arterială: injectarea unui amestec de chimioterapice (antracicline sau cisplatine) și agenți ocluzivi (lipiodol ultrafluid) în artera hepatică ;
  • Combaterea durerii: morfină, opiacee;

Tratamentul chirurgical:

  • Hepatectomia parțială este indicată în tumorile mice, fără extensie extrahepatică.
  • Hepactectomia totală cu transplant ortotopic în tumorile cu dimensiuni sub 4-5 cm, cu prognostic bun.

Supraviețuirea la 5 ani este de 20 % pentru tumorile mari, iar pentru cele mici de 70 %.

 

BIBLIOGRAFIE:

  1. Dumnici Alexandru, Patologie chirugicală,Arad, 2010.
  2. Radu Șerban Palade, Manual de chirugie generală, Editura ALL, 2014.