Care sunt ingredientele alimentelor?

Alimente

Ingredientele alimentelor | Carbohidrații | Proteinele | Grăsimile | Poate o persoană cu diabet zaharat să aibă o dietă variată ? |

Principalele ingrediente ale alimentelor sunt: carbohidrații (glucidele), proteinele și grăsimile.

Există multe alimente cum ar fi laptele, iaurtul etc. care conțin toate cele trei componente (proteine, carbohidrați și grăsimi). Proteinele și grăsimile nu afectează în mod direct nivelul glicemiei, ci indirect, pentru că încetinesc absorbția carbohidraților și provocă o creștere a glicemiei la ore după ce a fost luată masa. În plus, o parte din proteine este transformată în zahăr în organismul nostru, dar această este o cantitate neglijabilă. Legumele și fructele au fibre care sunt carbohidrați nedigerabili, adică nu sunt absorbiți. Prezența fibrelor încetinește absorbția carbohidraților. Fibrele reduc de asemenea absorbția de grăsimi, ceea ce duce la îmbunătățirea nivelului de grăsimi (lipide) din sânge.

Carbohidrații

Carbohidrații (hidrații de carbon sau glucidele) reprezintă principala sursă de energie pentru funcționarea organismului. Ei furnizează energie în cel mai rapid și economic mod. Carbohidrații sunt principalii răspunzători pentru nivelul glicemiei și de aceea controlul lor are o foarte mare importanță pentru persoanele cu diabet.

Carbohidrații constau din una sau mai multe molecule de zahăr. Se găsesc cu precădere în pâine și alimentele cu amidon, legume, paste, orez, cartofi, fructe, zahăr, lapte, dulciuri, siropuri, gemuri. Un gram de carbohidrații oferă 4 kcal.

Scanexpert - Centre de excelentă în imagistică

Tratamentul recomandat de medic tinde să mențină un nivel optim al glicemiei astfel încât să fie evitate complicațiile acute sau cronice ale diabetului.

Absorbția carbohidraților în organism depinde de doi factor majori:

  • Tipul carbohidraților (simpli sau complecși)
  • Modalitatea de administrare (singuri sau în combinație cu alte elemente nutritive cum sunt grăsimile sau fibrele alimentare)

Viteza de absorbție a carbohidraților simpli este mai mare și aportul lor tinde să crească nivelul glicemiei mai rapid.

Din acest motiv se preferă tratarea episoadelor de hipoglicemie cu carbohidrați simpli.

Carbohidrații complecși se absorb mai încet și nu produc creșteri atât de rapide ale glicemiei. Se găsesc în cereale, produse cerealiere, cartofi, legume, sau fructe. Fibrele alimentare sunt incluse tot în această categorie și sunt foarte importante în nutriția modernă. Ele se găsesc în fructe, legume (mai ales în coajă), cereale integrale. Este bine de știut că fibrele alimentare ajută la reglarea tranzitului intestinal, scad nivelul colesterolului în sânge, încetinesc absorbția de glucoză la nivel intestinal având drept efect îmbunătățirea valorilor glicemice, scad riscul pentru anumite cancere (mai ales cele ale intestinului gros).

Administrarea carbohidraților în asociere cu grăsimi sau fibre alimentare duce la încetinirea vitezei de absorbție a acestora. Din acest motiv nu se recomandă tratarea episoadelor de hipoglicemie cu ciocolată (conține pe lângă carbohidrați simpli grăsimi).

Proteinele

Proteinele sunt substanțe complexe cu rol structural, rol în desfășurarea diferitelor funcții ale organismului și cu rol energetic. Sursele principale de proteine sunt produsele de origine animală (carne, lapte, ouă), cereale și legume, semințe, nuci și arahide. Necesarul de proteine depinde de necesitățile de dezvoltare ale organismului.

Persoanele cu diabet și care au nefropatie, trebuie să discute cu medicul curant și nutriționistul pentru a primi recomandările privind cantitatea maxim recomandată de proteine în dieta zilnică. Un consum crescut de proteine poate afecta funcționarea corectă a rinichilor (funcția renală).

Un gram de proteine oferă 4 kcal.

 

Grăsimile

Grăsimile includ uleiuri, unt, margarine, nuci. Grăsimea este prezentă și în carne, pește, cârnați, produse lactate (când ele nu sunt degresate). Un gram de grăsime oferă 9 kcal. Consumul excesiv de grăsimi are efecte negative asupra greutății.

Există diferite tipuri de grăsimi (acizi grași): saturate, mono nesaturate, poli nesaturate, și grăsimi trans. Impactul lor asupra sănătății este diferit: unele sunt benefice, altele trebuie evitate și altele trebuie consumate cu atenție.

Grăsimile saturate se găsesc în special în produsele de origine animală, cum ar fi carnea, lapte, brânză, ulei de palmier sau cocos. Grăsimile trans sunt acizii grași hidrogenați în care a fost modificată molecula originală pentru a se obține o perioadă mai lungă de valabilitate. Ele se găsesc, în principal, margarine și alimente prăjite. Grăsimile trans și cele saturate măresc nivelul de colesterol total și de colesterol rău (LDL). În plus, grăsimile trans cresc riscul de ateroscleroză (responsabilă pentru accidente cardiovasculare).

Cele mai sănătoase sunt grăsimile mono nesaturate. Grăsimile mono nesaturate se găsesc și în uleiul de nuci, untul de arahide, avocado și uleiul de semințe de struguri.

Grăsimile poli nesaturate pot fi găsite în diferite uleiuri vegetale cum ar fi uleiul de porumb, ulei de floarea soarelui, ulei de susan și ulei de soia. Grăsimile omega-3 sunt un tip de grăsimi poli nesaturate care se găsesc în principal în pește și în special în peștele gras cum ar fi somon, hering, macrou, păstrăv, ton, creveți, stridii , crabi, cod și unele legume. Grăsimile de tip omega-3 au un efect protejare a inimii și pentru acest lucru sunt recomandate a fi consumate de 2-3 ori pe săptămână. Studiile au arătat că utilizarea lor este benefică persoanelor cu tensiune arterială ridicată și un nivel crescut de trigliceride.

Datorită proprietăților grăsimilor saturate și trans, consumul regulat și în cantități mari, crește riscul bolilor cardiovasculare. Alimentele care conțin grăsimi saturate sau trans ar trebui să fie consumate la o frecvență mai mică decât cele care conțin celelalte feluri de grăsimi.

Poate o persoană cu diabet zaharat să aibă o dietă variată ?

Persoana cu diabet nu trebuie să modifice unilateral anumite ingrediente alimentare. Pentru a avea o dietă sănătoasă, trebuie să existe o varietate bună și un echilibru între diversele componente alimentare.

Conform recomandărilor internaționale, dieta unei persoane cu diabet nu diferă de ceea ce este considerat o dietă sănătoasă pentru o persoană fără diabet, și trebuie să conțină proteine, carbohidrați și grăsimi într-o proporție care acoperă 15%, 55% și, respectiv, 30% din necesarul zilnic de energie (kcal). Echilibrul este necesar deoarece consumul unor cantități mari de carbohidrați poate duce la o creștere a glicemiei postprandiale, o cantitate mare de proteine poate afecta funcția renală, în timp ce cantități mari de grăsimi pot duce la creșterea în greutate.