Celule lupice

30

Celule lupice

Lupusul eritematos difuz este o colagenoză majoră, celula lupică constituind elementul caracteristic al bolii, fiind un leucocit neutrofil al cărui nucleu a reacționat cu anticorpii serici de tip antinucleoproteina-factorul seric Hasserick, cel mai frecvent. Astfel, se produce o alterare a nucleului leucocitar, cu transformarea lui într-o masă omogenă, corpul L.E., care va fi expulzat din citoplasmă.
Prin chemotactism, în jurul celulelor lupice, vor aglutina leucocite intacte cu formarea rozetei lupice. La microscopul optic prin colorație panoptică celula lupică este asemănătoare unui neutrofil cu nucleul migrat la periferie, de o incluziune roz-siclamen, omogenă. In mod obișnuit celulele lupice sunt absente în sange; în lupusul eritematos diseminat evolutiv, proporția de celule lupice este de peste 80%.
Urmărirea celulelor lupice este necesară în aprecierea evoluției tratamentului. Dacă tratamentul este eficace atunci celulele lupice dispar. Celula lupică este cel mai frecvent întâlnită în lupusul eritematos sistemic însă există și alte afecțiuni unde ea poate fi gasită.

Valori normale: celule lupice absente

Celulele lupice sunt prezente în:

  • lupusul eritematos sistemic
  • poliartrita reumatoidă (în < de 10% din cazuri)
  • sclerodermia (sub 5%)
  • intoxicația hidralazinică.

Evidențierea în sange a celulelor lupice se poate realiza prin metode directe sau prin metode indirecte (testul Hasserick). Testele directe utilizează ser de la un individ sănătos și leucocite de la un individ bolnav pentru incubare, în timp ce testele indirecte utilizează ser de la bolnav (ce conține factorul seric Hasserick) și leucocite de la individ sănătos.
Pentru excluderea riscului de a obține un rezultat negativ se realizează de regulă câte trei examinări, fiecare de câte 10 minute a țesutului conjunctiv.

 

Bibliografie:
1. Iulian Neagu, Ghidul explicativ al principalelor ANALIZE MEDICALE.
2. Ana Petroiu, Ioana Raluca Siska, Anca Roman, Liliana Ardeoan, MEDIUL INTERN –SÂNGE-, Editura ,,Vasile Goldiș” University Press, Arad, 2001.

Articolul precedentBeta 2 microglobulina
Articolul următorCitomegalovirus Ig M
Clinical Content Manager în cadrul echipei Be-Healthy cu atribuții privind realizarea și moderarea materialelor științifice și articolelor cu conținut medical destinate pacienților sau specialiștilor în sănătate. În prezent este studenta anul V în cadrul Facultății de Medicină Generală, la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, având experiență editorială ca blogger cu profil de healthy living și competențe obținute prin programele de studii pedagogice și management medical.