Coprocultura

Tehnician de laborator analizeaza placa Petri pentru diagnostic infectii. Colonii bacteriene pe o placa Petri

Coprocultura

Coprocultura reprezintă metoda de identificare a agenților patogeni existenți la nivelul intestinului. Investigația este indicată într-o serie de evenimente, precum:

  • infecții primare enterale cu invazie ulterioară (aspect septicemic);
  • infecții cu localizare exclusiv la nivel enteral îmbrăcând forme acute, subacute, cronice, clinic inaparent sau simplu portaj;
  • infecții bacteriene cu localizare enterală accidentală, precum tuberculoza, antraxul;
  • colita pseudomebranoasă;
  • modificarea florei post antibioterapie.

Infecțiile în cazul cărora diagnosticul etiologic este necesar imperios:

  • infecțiile cu Shigella
  • infecții cu Salmonella
  • infecții cu Echerichia.

În toxiinfecțiile alimentare se urmăresc și alte grupe de enterobacterii:

Scanexpert - Centre de excelentă în imagistică
  • infecțiile cu Yersinia
  • infecțiile cu Staphylococus
  • infecțiile cu Vibrio
  • infecțiile cu Aeromonas
  • infecțiile cu Pseudomonas
  • infecțiile cu Bacillus
  • infecțiile cu Clostridium.

Prelevarea probei pentru coprocultură

Pentru a recolta proba sunt necesare coprocultoare de unică folosință. Izolările se ralizează din scaunul proaspăt, cu emisie spontană. Se vor preleva cu ajutorul tijei sau linguriței coprocultorului porțiuni din scaun cu mucus sau urme de sânge. Cantitatea necesară de probă este 3-5 g, iar dacă scaunul este de consistență lichidă este necesar ca recipientul să fie umplut doar jumătate.

Probele destinate examinărilor microbiologice sunt transportate la laborator în timp scurt (2 ore de la recoltare). Proba trebuie însoțită de un buletin în care se specifică grupul de germeni pentru care este solicitată examinarea.

Interpretarea rezultatelor

Dacă izolarea și identificarea prezenței bacteriene în proba examinată se confirmă, urgent se transmite rezultatul privind starea de boală sau de purtător celui care a solicitat investigația. Obligatoriu se efectuează antibiograma agentului patogen, rezultatul acesteia fiind transmis odată cu rezultatul examinării coprologice.

 

Bibliografie:

  1. Iulian Neagu, Ghidul explicativ al principalelor ANALIZE MEDICALE.
  2. Ana Petroiu, Ioana Raluca Siska, Anca Roman, Liliana Ardeoan, MEDIUL INTERN –SÂNGE-, Editura ,,Vasile Goldiș” University Press, Arad, 2001.

 

 

Articolul precedentTestele pentru hemoragiile oculte – Testul Addler
Articolul următorUreea urinară
Clinical Content Manager în cadrul echipei Be-Healthy cu atribuții privind realizarea și moderarea materialelor științifice și articolelor cu conținut medical destinate pacienților sau specialiștilor în sănătate. În prezent este studenta anul V în cadrul Facultății de Medicină Generală, la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, având experiență editorială ca blogger cu profil de healthy living și competențe obținute prin programele de studii pedagogice și management medical.