Determinarea vârstei de gestație la nou-nascut – ghid clinic MS

86
Alimentația cu formule a nou-nascutului la termen sanatosnewborn baby. Mother giving birth to a baby boy.

Determinarea vârstei de gestație la nou-nascut – Ghid Clinic  Ministerul Sanatații Publice Colegiul Medicilor Asociația de Neonatologie

Comisia Consultativa de din România din România

Pediatrie si Neonatologie

Determinarea vârstei de gestație la nou-nascut

COLECȚIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE

Ghidul 01/Revizia 0

7.12.2009

2

Publicat de Asociația de Neonatologie din România

Editor: Maria Livia Ognean

Grupul de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor încurajeaza schimbul liber si punerea la dispoziție în comun a informațiilor si dovezilor cuprinse în acest ghid, precum si adaptarea lor la condițiile locale.

Orice parte din acest ghid poate fi copiata, reprodusa sau distribuita, fara permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea urmatoarelor condiții: (a) ghidul sau fragmentul sa nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale, (b) persoanele sau instituțiile care doresc sa copieze, reproduca sau distribuie ghidul sau fragmente din acestea, sa informeze Asociația de Neonatologie din România si (c) Asociația de Neonatologie din România sa fie menționata ca sursa a acestor informații în toate copiile, reproducerile sau distribuțiile materialului.

Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sanatații Publice prin Ordinul nr. …….. din …………… si de Colegiul Medicilor prin

documentul nr. ….. din …………………….. si de Asociația de Neonatologie din România în data de ……….

Precizari

Ghidurile clinice pentru Neonatologie sunt elaborate cu scopul de a ajuta personalul medical sa ia decizii privind îngrijirea nounascuților. Acestea prezinta recomandari de buna practica medicala clinica bazate pe dovezi publicate (literatura de specialitate) recomandate a fi luate în considerare de catre medicii neonatologi si pediatri si de alte specialitați, precum si de celelalte cadre medicale implicate în îngrijirea tuturor nou-nascuților.

Desi ghidurile reprezinta o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenționeaza sa înlocuiasca raționamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicala este un proces integrativ care trebuie sa ia în considerare circumstanțele individuale si opțiunea pacientului sau, în cazul nou-nascutului, a parinților, precum si resursele, caracteristicile specifice si limitarile instituțiilor medicale. Se asteapta ca fiecare practician care aplica recomandarile în scop diagnostic, terapeutic sau pentru urmarire, sau în scopul efectuarii unei proceduri clinice particulare sa utilizeze propriul raționament medical independent în contextul circumstanțial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al nou-nascutului în funcție de particularitațile acestuia, opțiunile diagnostice si curative disponibile.

Instituțiile si persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informațiile conținute în ghid sa fie corecte, redate cu acuratețe si susținute de dovezi. Date fiind posibilitatea erorii umane si/sau progresele cunostințelor medicale, autorii nu pot si nu garanteaza ca informația conținuta în ghid este în totalitate corecta si completa. Recomandarile din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la tema propusa si abordarile terapeutice acceptate în momentul actual. În absența dovezilor publicate, recomandarile se bazeaza pe consensul experților din cadrul specialitații. Totusi, acestea nu reprezinta în mod necesar punctele de vedere si opiniile tuturor clinicienilor si nu le reflecta în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator.

Ghidurile clinice, spre deosebire de protocoale, nu sunt gândite ca directive pentru o singura modalitate de diagnostic, management, tratament sau urmarire a unui caz sau ca o modalitate definitiva de îngrijire a nou-nascutului. Variații ale practicii medicale pot fi necesare în funcție de circumstanțele individuale si opțiunea parinților nou-nascutului, precum si de resursele si limitarile specifice ale instituției sau tipului de practica medicala. Acolo unde recomandarile acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale si documente medicale, iar motivele modificarilor trebuie justificate detaliat.

Instituțiile si persoanele care au elaborat acest ghid îsi declina responsabilitatea legala pentru orice inacuratețe, informație perceputa eronat, pentru eficacitatea clinica sau succesul oricarui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate ca urmare a utilizarii sau aplicarii lor. De asemenea, ele nu îsi asuma responsabilitatea nici pentru informațiile referitoare la produsele farmaceutice menționate în ghid.

În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie sa verifice literatura de specialitate prin intermediul surselor independente si sa confirme ca informația conținuta în recomandari, în special dozele medicamentelor, este corecta.

Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al marcii sau al producatorului, nu constituie sau implica o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului fața de altele similare care nu sunt menționate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizata în scop publicitar sau în scopul promovarii unui produs. Opiniile susținute în aceasta publicație sunt ale autorilor si nu reprezinta în mod necesar opiniile Fondului ONU pentru Populație sau ale Fundației Cred.

Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire si actualizare continua. Cea mai recenta versiune a acestui ghid poate fi accesata prin internet la adresa …………….

Tiparit la ………..

ISSN …………….

Cuprins:

  1. Introducere ……………………………………………………………………………………………….. 6
  2. Scop …………………………………………………………………………………………………………. 6
  3. Metodologia de elaborare ……………………………………………………………………………..6

3.1. Etapele procesului de elaborare ……………………………………………………………………… 6

3.2. Principii …………………………………………………………………………………………………………7

3.3. Data reviziei ………………………………………………………………………………………………….. 7

  1. Structura ………………………………………………………………………………………………….. .7
  2. Definiții si evaluare (aprecierea riscului si diagnostic)………………………………………… 8

5.1. Definiții ale vârstei nou-nascutului ……………………………………………………………………..8

5.2. Definirea diferitelor categorii de nou-nascuți în funcție de vârsta de gestație…………..8

5.3. Corelații ale vârstei de gestație cu greutatea la nastere ………………………………………..8

  1. Conduita …………………………………………………………………………………………………… 8
  2. Aspecte administrative …………………………………………………………………………….. 9
  3. Bibliografie ………………………………………………………………………………………………. 10
  4. Anexe ……………………………………………………………………………………………………….11

9.1. Anexa 1. Lista participanților la Întâlnirile de Consens ………………………………………..12

9.2. Anexa 2. Gradele de recomandare si nivele ale dovezilor …………………………………….14

9.3. Anexa 3. Noul scor Ballard ………………………………………………………………………………..15

9.4. Anexa 4. Stabilirea rapida a vârstei de gestație folosind caractere morfologice………..17

9.5. Anexa 5. Formula de calcul a vârstei de gestație dupa data ultimei menstruații………18

9.6. Anexa 6. Curbele de crestere intrauterina ………………………………………………………….18

Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor

Comisia Consultativa de Pediatrie si Neonatologie a Ministerului Sanatații Publice

Prof. Dumitru Oraseanu

Comisia de Obstetrica si Ginecologie a Colegiului Medicilor din România

Prof. Dr. Vlad I. Tica

Asociația de Neonatologie din România

Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu

Presedinte – Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu

Co-presedinte – Prof. Univ. Dr. Maria Stamatin

Secretar – Conf. Univ. Dr. Manuela Cucerea

Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului

Coordonatori:

Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu

Dr. Adrian Ioan Toma

Scriitor:

Dr. Eugen Mâțu

Membri:

Dr. Ioana Rosca

Dr. Maria Livia Ognean

Mulțumiri

Mulțumiri experților care au evaluat ghidul:

Prof. Dr. Ilie Constantin

Conf. Dr. Valeria Filip

Sef Lucr. Dr. Ligia Blaga

Mulțumim Dr. Maria Livia Ognean pentru coordonarea si integrarea activitaților de

dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie.

Multumim Fundației Cred pentru suportul tehnic acordat pentru buna desfasurare a

activitaților de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie si organizarea

întâlnirilor de consens.

Abrevieri

VG – vârsta de gestație

DUM – ultima menstruație

VCr – vârsta cronologica

VPM – vârsta postmenstruala

VC – vârsta corectata

GN – greutate la nastere

  1. Introducere

Vârsta de gestație (VG) este cel mai semnificativ factor predictiv al mortalitații si morbiditații neonatale[1,2,3,4,5,6]. Operarea cu date statistice si raportarea adecvata a morbiditații si mortalitații

neonatale si perinatale, ca si compararea între ele a diferitelor populații de nou-nascuți depind de identificarea cât mai exacta a gradului de maturare a acestora, deci de o estimare corecta a

VG[1,2,3,5,7]. Mulți dintre nou-nascuți provin din sarcini pentru care nu se cunoaste cu certitudine data ultimei menstruații (DUM), la care dispensarizarea este incompleta sau neadecvata si la care singura

posibilitate de estimare corecta a VG este examinarea postnatala.

În concluzie, pentru a asigura nou nascuților o îngrijire conforma cu necesitațile si riscurile acestora, este necesara o determinare cât mai exacta si mai rapida a VG.

Vârsta de gestație a nou-nascutului se poate determina folosind criterii antenatale (DUM, estimari ecografice[8,9]) sau postnatal, cu ajutorul unor scoruri de maturare[10,11].

Ghidul de determinare a VG a nou-nascutului este conceput la nivel național. Acesta precizeaza standardele, principiile si aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz clinic

concret care trebuie respectate de practicieni indiferent de nivelul unitații sanitare în care activeaza.

Ghidurile clinice pentru neonatologie sunt mai rigide decât protocoalele clinice, fiind realizate de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi stiințifice, tarie a afirmațiilor si grade de

recomandare. În schimb, protocoalele permit un grad mai mare de flexibilitate.

  1. Scop

Scopul ghidului de a standardiza la nivel național modul de determinare a VG a nou-nascutului. Ghidul se adreseaza tuturor categoriilor de personal medical care iau parte la îngrijirea nou-nascutului

în primele ore si zile de viața: medici neonatologi, obstetricieni si pediatri, moase, asistente medicale de neonatologie, pediatrie si obstetrica. De asemenea, ghidul se adreseaza personalului medical în

formare: elevi la scoli si colegii sanitare, studenți la facultațile de medicina si nursing, medici rezidenți.

Prezentul ghid este elaborat pentru îndeplinirea urmatoarelor deziderate:

– cresterea calitații asistenței medicale (acte si proceduri medicale profilactice)

– aducerea în actualitate a unei probleme cu impact asupra sanatații nou nascuților, sugarilor si

copiilor mici

– aplicarea evidențelor în practica medicala; diseminarea unor noutați stiințifice legate de aceasta

tema

– integrarea unor servicii de prevenție si monitorizare

– reducerea variațiilor în practica medicala (cele care nu sunt necesare)

– ghidul constituie un instrument de consens între clinicienii de diferite specialitați

– ghidul protejeaza clinicianul din punctul de vedere a malpraxisului

– ghidul asigura continuitate între serviciile oferite de medici si asistente

– ghidul permite structurarea documentației medicale

– ghidul permite constituirea unei baze de informație pentru analize si comparații

– permite armonizarea practicii medicale românesti cu principiile medicale internaționale

Se prevede ca acest ghid sa fie adoptat pe plan local si regional.

  1. Metodologia de elaborare

3.1. Etapele procesului de elaborare

Ca urmare a solicitarii Ministerului Sanatații Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru neonatologie, Asociația de Neonatologie din România a organizat în 28 martie 2009 la

Bucuresti o întâlnire a instituțiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru neonatologie. A fost prezentat contextul general în care se desfasoara procesul de redactare a ghidurilor si

implicarea diferitelor instituții. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentata metodologia de lucru pentru

redactarea ghidurilor, un plan de lucru si au fost agreate responsabilitațile pentru fiecare instituție implicata. A fost aprobata lista de subiecte a ghidurilor clinice pentru neonatologie si pentru fiecare

ghid au fost aprobați coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE).

În data de 26 septembrie 2009, în cadrul Conferinței Naționale de Neonatologie din România a avut loc o sesiune în cadrul careia au fost prezentate, discutate în plen si agreate principiile, metodologia

de elaborare si formatul ghidurilor.

Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componența Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând scriitorul/scriitorii si o echipa de redactare, precum si un numar de experți evaluatori externi pentru

recenzia ghidului. Pentru facilitarea si integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost ales un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declarații

de Interese.

Scriitorii ghidurilor au fost contractați si instruiți privind metodologia redactarii ghidurilor, dupa care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE si sub conducerea coordonatorului ghidului.

Pe parcursul citirii ghidului, prin termenul de medic(ul) se va înțelege medicul de specialitate neonatologie, caruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar,

specialitatea medicului a fost enunțata în clar pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilitații actului medical.

Dupa verificarea din punctul de vedere al principiilor, structurii si formatului acceptat pentru ghiduri si formatare a rezultat versiunea a 2-a a ghidului, versiune care a fost trimisa pentru evaluarea externa

la experții selectați. Coordonatorul si Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare si încorporat, dupa caz, comentariile si propunerile de modificare facute de evaluatorii externi si au redactat

versiunea a 3-a a ghidului. Aceasta versiune a fost prezentata si supusa discuției detaliate, punct cu punct, în cadrul unor Întâlniri de Consens care au avut loc la Iasi în 22 octombrie 2009 si la Bucuresti

în perioada 7-8 decembrie 2009, cu sprijinul Fundației Cred si cu consultanța din partea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA). Participanții la Întâlnirile de Consens sunt prezentați în Anexa 1.

Ghidurile au fost dezbatute punct cu punct si au fost agreate prin consens din punct de vedere al conținutului tehnic, gradarii recomandarilor si formularii.

Evaluarea finala a ghidului a fost efectuata utilizând instrumentul Agree elaborat de Organizația Mondiala a Sanatații (OMS). Ghidul a fost aprobat formal de catre Comisia Consultativa de Pediatrie

si Neonatologie a Ministerului Sanatații Publice, Comisia de Pediatrie si Neonatologie a Colegiului Medicilor din România si Asociația de Neonatologie din România.

Ghidul a fost aprobat de catre Ministerul Sanatații Publice prin Ordinul nr. …………………………

3.2. Principii

Ghidul clinic pentru „Determinarea vârstei de gestație la nou-nascut” a fost conceput cu respectarea principiilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru neonatologie aprobate de Grupul de Coordonare a

elaborarii ghidurilor clinice pentru Neonatologie si de Asociația de Neonatologie din România. Grupul tehnic de elaborare a ghidurilor a cautat si selecționat, în scopul elaborarii recomandarilor si

argumentarilor aferente, cele mai importante si mai actuale dovezi stiințifice (meta-analize, revizii sistematice, studii controlate randomizate, studii controlate, studii de cohorta, studii retrospective si

analitice, carți, monografii). În acest scop au fost folosite, pentru cautarea informațiilor, urmatoarele surse de date: Cochrane Library, Medline, OldMedline, Embase utilizând cuvintele cheie semnificative

pentru subiectul ghidului.

Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazata pe dovezi stiințifice, iar pentru fiecare afirmație a fost furnizata o explicație bazata pe nivelul dovezilor si a fost precizata puterea stiințifica (acolo unde

exista date). Pentru fiecare afirmație a fost precizata alaturat taria afirmației (Standard, Recomandare sau Opțiune) conform definițiilor din Anexa 2.

3.3. Data reviziei

Acest ghid clinic va fi revizuit în 2012 sau în momentul în care apar dovezi stiințifice noi care modifica recomandarile facute.

  1. Structura

Acest ghid clinic de neonatologie este structurat în:

– definiții si evaluare (aprecierea riscului si diagnostic)

– conduita

– aspecte administrative

– bibliografie

– anexe

  1. Definiții si evaluare (aprecierea riscului si diagnostic)

5.1. Definiții ale vârstei nou-nascutului

Standard Vârsta gestaționala (VG) se defineste ca perioada de timp scursa de la prima zi a ultimului ciclu menstrual normal pâna la data nasterii[13,14].

Standard Vârsta cronologica (VCr) a unui nou-nascut este reprezentata de vârsta în zile scursa de la nastere[13].

Standard Vârsta postmenstruala (VPM) a unui nou-nascut (copil) este definita ca perioada de timp scursa de la prima zi a ultimului ciclu menstrual si pâna la nastere (vârsta de gestație) plus perioada de timp scursa de la nastere (vârsta cronolologica)[13].

Standard Vârsta corectata (VC) reprezinta vârsta copilului calculata de la data probabila a nasterii[13].

Standard Vârsta postconcepționala reprezinta intervalul de timp scurs între data concepției si data nasterii.

Recomandare Se recomanda – pentru evitarea apariției unor confuzii – ca nu sa nu fie folosita în practica terminologia „vârsta postconcepționala” pentru descrierea unui nounascut.

5.2. Definirea diferitelor categorii de nou-nascuți în funcție de vârsta de gestație

Standard Nou-nascutul prematur este nou-nascutul cu VG mai mica de 37 de saptamâni (259 sau mai puține zile de sarcina)[11,12,15,16].

Standard Nou-nascutul la termen (sau matur) este nou-nascutul cu VG cuprinsa între 37 si 41 de saptamâni si 6 zile (260 pâna la 294 de zile de sarcina)[11,12,15,16].

Standard Nou-nascutul post-termen (postmatur) este nou-nascutul cu VG mai mare de 42 de saptamâni (mai mare de 294 de zile de sarcina)[11,12,15,16].

5.3. Corelații ale vârstei de gestație cu greutatea la nastere

Standard Nou-nascutul cu greutate la nastere mica pentru VG (small for gestational age – SGA) este nou-nascutul a carui greutate la nastere (GN) se afla sub percentila 10 pentru VG[15,16].

Standard Nou-nascutul cu greutatea la nastere adecvata (sau corespunzatoare) pentru VG (appropriate for gestational age – AGA) este definit ca nou-nascutul a carui N este cuprinsa între percentilele 10 si 90 pentru VG[15,16].

Standard Nou-nascutul cu greutatea la nastere mare pentru VG (large for gestational age – LGA) este definit ca nou-nascutul a carui GN se afla peste percentila 90 pentru VG[15,16].

  1. Conduita

Standard Medicul neonatolog trebuie sa încadreze nou-nascuții în funcție de:

– vârsta de gestație

– greutatea la nastere si vârsta de gestație.

Standard Medicul neonatolog trebuie sa utilizeze definițiile de mai sus ale vârstei gestaționale (VG), vârstei cronologice (VCr), vârstei postmenstruale (VPM) si vârstei corectate (VC).

Standard Medicul neonatolog trebuie sa determine VG a fiecarui nou-nascut imediat dupa nastere.

Argumentare Vârsta de gestație este cel mai important factor de predicție al mortalitații si morbiditații neonatale[1,2]. Riscul de deces al nou-nascutului creste cu scaderea VG[1,2].

Argumentare Nou-nascuții necesita abordare diagnostica si terapeutica diferita în funcție de VG[3,4,5,6].

Recomandare Dupa determinarea VG si GN se recomanda ca medicul neonatolog sa încadreze nou-nascutul în una din categoriile determinate de acesti parametrii menționate la punctul 5.2.[13,14].

Argumentare Abordarea din punct de vedere diagnostic, terapeutic si prognostic a unui nou nascut este diferita în funcție de categoria în care acesta este încadrat[17].

Recomandare Se recomanda ca medicul neonatolog sa determine VG pe baza DUM atunci când aceasta data este cunoscuta cu certitudine.

Argumentare Prima zi a ultimului ciclu menstrual este situata aproximativ cu 2 saptamâni înaintea ovulației si cu 3 saptamâni înaintea implantarii blastomerului. Deoarece cele mai multe femei cunosc aceasta data cu precizie, iar momentul ovulației nu este cunoscut, aceasta definiție a fost folosita în mod tradițional pentru a estima data probabila a nasterii. Data este reala atâta timp cât data ultimului ciclu menstrual normal este reținuta cu precizie[13,18].

Recomandare În cazul în care DUM nu este cunoscuta cu precizie sau ciclurile sunt neregulate se recomanda ca medicul neonatolog sa estimeze VG a nounascutului dupa consultarea cu medicul obstetrician, pe baza celei mai bune estimari obstetricale existente.

Argumentare De multe ori exista neclaritați în istoricul sarcinii iar metodele de estimare obstetricale ale VG au rezultate variabile[13,19,20].

Recomandare În cazul estimarii VG pe baza celei mai bune estimari obstetricale se recomanda ca medicul neonatolog sa colaboreze cu medicul obstetrician, de la care va obține informațiile necesare.

Recomandare În cazul în care VG nu poate fi estimata pe criterii antenatale se recomanda ca medicul neonatolog sa estimeze VG a nou-nascutului pe baza unor scoruri de maturare[10,13-16,21,22].

Argumentare Pe parcursul gestației se modifica atât anumite caracteristici fizice ale nounascutului, cât si anumite aspecte ale examenului neurologic (mai ales tonusul pasiv)[10,15,16,21,22].

Recomandare Se recomanda ca medicul sa estimeze VG a nou-nascutului cu ajutorul Noului Scor Ballard (care va fi denumit în continuare Scorul Ballard)(anexa 3)[10].

Argumentare Unanim folosit atât în practica cât si în literatura de specialitate, scorul Ballard utilizeaza pentru estimarea VG atât criterii morfologice cât si criterii neurologice de evaluare a maturarii nou-nascutului [1-6,10].

Recomandare În cazul în care este necesara estimarea rapida postnatala (în situații urgente) a VG, se recomanda ca medicul neonatolog sa estimeze VG cu ajutorul unui scor rapid de evaluare a maturarii caracterelor morfologice (anexa 4)[15].

Standard Medicul trebuie sa exprime VG estimata pe baza DUM în saptamâni complete.

Standard Medicul trebuie sa exprime VPM în luni si saptamâni.

Standard Medicul trebuie sa exprime VCr a nou-nascutului în unitați de timp: ore, zile, saptamâni, luni si ani.

Standard Medicul trebuie sa exprime VG determinata cu ajutorul scorurilor de maturare folosind intervale de doua saptamâni.

Argumentare Scorul Ballard supraestimeaza VG cu 3-4 zile[10].

Argumentare La VG de 32-37 saptamâni, diferența dintre VG determinata pe baza DUM si VG determinata prin scorul Ballard este statistic semnificativa [10].

Standard Medicul neonatolog trebuie sa determine VG cu ajutorul unui scor de maturare în primele 12 ore de viața ale nou-nascutului.

Argumentare În cazul nou-nascuților la care determinarea VG s-a realizat cu ajutorul scorului Ballard în primele 12 ore de viața a fost observata o corelație semnificativ mai mare cu VG decât în cazul celei estimate cu ajutorul aceluiasi scor dupa 12 ore de viața (97% versus 78%)[10].

  1. Aspecte administrative

Recomandare Se recomanda ca fiecare secție de nou-nascuți sa redacteze protocoale proprii având la baza standardele cuprinse în prezentul ghid.

Recomandare Se recomanda ca medicul neonatolog sa se consulte cu medicul obstetrician pentru stabilirea VG pe baza DUM sau prin alte metode de estimare antenatala.

Standard Medicul neonatolog trebuie sa determine VG a oricarui nou-nascut cu risc atât pe baza criteriilor obstetricale (DUM sau cea mai buna estimare obstetricala) cât si printr-un scor de maturare.

Argumentare Abordarea din punct de vedere diagnostic si terapeutic este diferita în funcție de VG si de aceea este necesara cunoasterea cât mai exacta a acesteia[1-4,16,17].

Recomandare Se recomanda ca medicul neonatolog sa țina cont de existența marjelor de eroare care afecteaza estimarea antenatala a VG, indiferent de modalitatea de calcul.

Standard Medicul care a determinat VG a nou-nascutului trebuie sa înregistreze informația respectiva în foaia de observație clinica a nou-nascutului.

Standard Medicul trebuie sa precizeze în scris care a fost metoda de determinare folosita pentru estimarea VG.

Argumentare Fiecare din metodele de estimare postnatala a VG are propria marja de siguranța dar poate da erori de estimare[13,14,19,20].

IIb

  1. Bibliografie
  2. Phelps DL, Brown DR, Tung B et al: 28-day survival rates of 6676 neonates with birth weight of 150 grams or

less. Pediatrics 1991; 87: 7-17

  1. Thiriez G, Picaud JC, André M, Bréart G, Pierrat V, Dehan M et al: The EPIPAGE Cohort Study Cerebral

Palsy Among Very Preterm Children in Relation to Gestational Age and Neonatal Ultrasound Abnormalities.

Pediatrics 2006; 117: 828-835

  1. Costeloe K, Hennessy E, Gibson AT, Marlow N, Wilkinson AR and The EPICure Study Group The EPICure

Study: Outcomes to Discharge From Hospital for Infants Born at the Threshold of Viability. Pediatrics 2000;

106: 659-671

  1. Aarnoudse-Moens CSH, Weisglas-Kuperus N, van Goudoever JB, MD, Oosterlaan J: Meta-Analysis of

Neurobehavioral Outcomes in Very Preterm and/or Very Low Birth Weight Children. Pediatrics 2009; 124:

717-728

  1. PulverLS, Guest-Warnick G, Stoddard GJ, Byington CL, Young PC: Weight for Gestational Age Affects the

Mortality of Late Preterm Infants. Pediatrics 2009; 123: e1072-e1077

  1. Allin M, Roonez M, Cuddy M, Wyatt J, Walshe M, Rifkin L, Murray R: Personality in Young Adults Who are

Born Preterm. Pediatrics 2006; 117: 309-316

  1. Kline J, Stein Y, Susser M: Conception to birth: epidemiology of prenatal development. Monographs in

epidemiology and biostatistics. Vol 14, New York, Oxford University Press 1989; 83-92

  1. Berg AT: Menstrual cycle length and calculation of gestational age. Am J Epidemiol 1991; 133: 585-589
  2. Goldenberg RL, Davis RO, Cutter GR, Hoffmann HJ, Brumfield CG, Foster JM: Prematurity, postdates, and

growth retardation: the influence of use of ultrasonography on reported gestational age. Am J Obstet Gynecol

1989; 160: 462-470

  1. Ballard JL, Khoury JC, Wedig K et al: New Ballard Score, expanded to include extremely premature infants. J

Pediatr 1991; 119: 417-423

  1. Gomella TL: Neonatology On call problems, Lange 2009; 23-30
  2. International Classification of diseases and health related problems. 10th Revision. Geneva, World Health

Organization 1992; 115

  1. American Academy of Pediatrics and The American College of Obstetricians and Gynecologists: Guidelines

for Perinatal Care. 5th Ed, Elk Grove Village and Washington DC, AAP and ACOG, 2002; 199-201, 378-379

  1. American Academy of Pediatrics, Committee on Fetus and Newborn: Age Terminology During the Perinatal

Period. Policy Statement. Organizational Principles to Guide and Define the Child Health Care System and/or

Improve the Health of All Children. Pediatrics 2004; 114(5): 1362-1364

  1. Lubchenco LO, Hansman C, Boye E: Intrauterine growth in length and head circumference as estimated

from live births at gestational ages from 26 to 42 weeks. Pediatrics 1966; 37: 403–408

  1. Fletcher MA: Physical assessment and classification. In: MacDonald MG, Mullett MD, Seshia MMK Avery’s

Neonatology: Patophysiology and Management of the Newborn. Lippincott Williams and Wilkins, Philadelphia

2005; 327-350

  1. Lee KG: Identifying the high risk newborn and evaluating gestational age, prematurity, postmaturity, large for

gestational age and small for gestational age infants. In Cloherthy JP, Eichenwald EC, Stark ARț: Manual of

Neonatal Care. Lippincott Williams and Willkins Philadelphia 2008; 41-58

  1. Rossavik IK, Fishburne JL: Conceptional age, menstrual age and ultrasound age: a second trimester

comparison of pregnancies dated of known conception dated with pregnancies dated from last menstrual

period. Obstet Gynecol 1989; 73: 243- 249

  1. Mustafa G, David RJ: Comparative accurracy of clinical estimate versus menstrual gestational age in

computerized birth certificates. Public Health Rep 2001; 116: 15-21

  1. DiPietro JA, Allen MC: Estimation of gestational age: implications for developmental research. Child Dev

1991; 62: 1184–1199

  1. Dubowitz LM, Dubowitz V, Goldberg C: Clinical assessement of gestational age in the newborn infant. J

Pediatr 1970; 77: 1-11

  1. Amiel Tison Cl: Neurologie perinatale. 2e Ed Paris Masson 2002; 64-138
  2. Farr V, Mitchell RG, Neligan GA, Parkin JM: The definition of some external characteristics used in the

assessment of gestational age in the newborn infant. Dev Med Child Neurol 1966; 8: 507-511

  1. Mosby’s Medical Dictionary, 8th Ed Elsevier 2009; 208-209

11

  1. Cheung YB: On the definition of Gestational Age Specific Mortality. Am J of Epidemiol 2003; 160: 207-210
  2. Anexe

9.1. Anexa 1. Lista participanților la Întâlnirea de Consens de la Iasi, 22 octombrie 2009

9.2. Anexa 2. Grade de recomandare si nivele ale dovezilor

9.3. Anexa 3. Noul Scor Ballard

9.4. Anexa 4. Stabilirea rapida a vârstei de gestație folosind caracteristici morfologice

9.5. Anexa 5. Formula de calcul a vârstei de gestație dupa data ultimei menstruații

9.6. Anexa 6. Curbele de crestere intrauterina

9.1. Anexa 1. Lista participanților la Întâlnirea de Consens de la Iasi, 22 octombrie 2009

Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu – IOMC Polizu, Bucuresti

Prof. Dr. Maria Stamatin – Maternitatea Cuza Voda Iasi

Prof. Dr. Gabriela Zaharie – Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie I, Cluj Napoca

Prof. Dr. Constantin Ilie – Maternitatea Bega, Timisoara

Conf. Dr. Manuela Cucerea – Spitalul Clinic Județean de Urgența, Tg. Mures

Sef Lucr. Dr. Luminița Paduraru – Maternitatea Cuza Voda Iasi

As. Dr. Marta Simon – Spitalul Clinic Județean de Urgența, Tg. Mures

Dr. Gabriela Olariu – Spitalul de Obstetrica-Ginecologie „D. Popescu”, Timisoara

Dr. Adrian Ioan Toma – Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie „Panait Sârbu”, Bucuresti

Dr. Adrian Craciun – Maternitatea Cantacuzino, Bucuresti

Dr. Doina Broscauncianu – IMOC Polizu, Bucuresti

Dr. Anca Bivoleanu – Maternitatea Cuza Voda Iasi

Dr. Maria Alboi – Maternitatea Cuza Voda Iasi

Dr. Andreea Avasiloaiei – Maternitatea Cuza Voda Iasi

Dr. Monika Rusneak – Spitalul Clinic Județean de Urgența, Tg. Mures

Dr. Mihaela țunescu – Spitalul de Obstetrica-Ginecologie „D. Popescu”, Timisoara

Dr. Daniela Icma – Spitalul de Obstetrica-Ginecologie „D. Popescu”, Timisoara

Dr. Eugen Mâțu – Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie „Panait Sârbu”, Bucuresti

Dr. Maria Livia Ognean – Spitalul Clinic Județean de Urgența Sibiu

Invitați

Dr. Mihai Horga – UNFPA

Nicu Fota – CRED

12

Lista participanților la Întâlnirea de Consens din 7-8 decembrie 2009, Bucuresti

Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu – IOMC Polizu, Bucuresti

Prof. Dr. Maria Stamatin – Maternitatea Cuza Voda Iasi

Prof. Dr. Gabriela Zaharie – Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie I, Cluj Napoca

Prof. Dr. Constantin Ilie – Maternitatea Bega, Timisoara

Conf. Dr. Manuela Cucerea – Spitalul Clinic Județean de Urgența, Tg. Mures

Conf. Dr. Valeria Filip – Spitalul Clinic Județean Oradea

Sef Lucr. Dr. Ligia Blaga – Clinica de Obstetrica Ginecologie II, Cluj Napoca

Sef Lucr. Dr. Luminița Paduraru – Maternitatea Cuza Voda Iasi

Dr. Gabriela Olariu – Spitalul de Obstetrica-Ginecologie „D. Popescu”, Timisoara

Dr. Adrian Ioan Toma – Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie „Panait Sârbu”, Bucuresti

Dr. Adrian Craciun – Maternitatea Cantacuzino, Bucuresti

Dr. Mirela Ciurea – Maternitatea Cantacuzino, Bucuresti

Dr. Anca Bivoleanu – Maternitatea Cuza Voda Iasi

Dr. Mihaela țunescu – Spitalul de Obstetrica-Ginecologie „D. Popescu”, Timisoara

Dr. Eugen Mâțu – Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie „Panait Sârbu”, Bucuresti

Dr. Monica Popa – Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie I, Cluj Napoca

Dr. Carmen Voicila – IOMC Polizu, Bucuresti

Dr. Maria Livia Ognean – Spitalul Clinic Județean de Urgența Sibiu

Invitați:

Dr. Roxana Iliescu – CRED

9.2. Anexa 2. Grade de recomandare si nivele ale dovezilor

Tabel 1. Clasificarea tariei aplicate gradelor de recomandare

Standard Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid si trebuie urmate în cvasitotalitatea cazurilor, excepțiile fiind rare si greu de justificat.

Recomandare Recomandarile prezinta un grad scazut de flexibilitate, nu au forța standardelor, iar atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat rațional, logic si documentat.

Opțiune Opțiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul ca mai multe tipuri de intervenții sunt posibile si ca diferiți medici pot lua decizii diferite.

Ele pot contribui la procesul de instruire si nu necesita justificare.

Tabel 2. Clasificarea puterii stiințifice a gradelor de recomandare

Grad A Necesita cel puțin un studiu randomizat si controlat ca parte a unei liste de studii de calitate publicate pe tema acestei recomandari (nivele de dovezi Ia sau Ib).

Grad B Necesita existența unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate

pe tema acestei recomandari (nivele de dovezi IIa, IIb sau III).

Grad C Necesita dovezi obținute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experți sau din experiența clinica a unor experți recunoscuți ca autoritate în domeniu (nivele de dovezi IV). Indica lipsa unor studii clinice de buna calitate aplicabile direct acestei recomandari.

Grad E Recomandari de buna practica bazate pe experiența clinica a grupului tehnic de elaborare a acestui ghid.

Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi

Nivel Ia Dovezi obținute din meta-analiza unor studii randomizate si controlate.

Nivel Ib Dovezi obținute din cel puțin un studiu randomizat si controlat, bine conceput.

Nivel IIa Dovezi obținute din cel puțin un studiu clinic controlat, fara randomizare, bine

conceput.

Nivel IIb Dovezi obținute din cel puțin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil

de la mai multe centre sau echipe de cercetare.

Nivel III Dovezi obținute de la studii descriptive, bine concepute.

Nivel IV Dovezi obținute de la comitete de experți sau experiența clinica a unor experți

recunoscuți ca autoritate în domeniu.

9.3. Anexa 3. Noul Scor Ballard (tradus si adaptat dupa Ballard JL, Khoury JC, Wedig K et al: New

Ballard Score, expanded to include extremely premature infants[10])