Deviatia de sept – simptome, cauze diagnostic tratament

Ce este deviația de sept?

Septul nazal reprezintă un perete ce desparte cavitatea nazală în fose nazale. Acesta este format din partea anterioară  care este cartilaginoasă și partea posterioară – osoasă. Cartilajul și osul sunt acoperite cu o membrană mucoasă care este foarte bine vascularizată. Deviația de sept nazal reprezintă condiția în care acest perete ce împarte cavitatea nazală în jumătate nu se află la centru sau este strâmb, fiind cauza unei respirații dificile.

În mod normal fosa nazală dreaptă și stângă sunt egale. Însă aproximativ 80 % din persoane au deviație de sept nazal, dar în dependență de gradul acesteia și prezența altor condiții la nivelul cavității nazale, manifestările clinice sunt variate de la caz la caz, de la persoane asimptomatice până la complicații grave ce necesită intervenție.

 

Cauze – deviația de sept

  • Leziunile nasului – leziunile produse atât la copii mici cât și la cei adulți , în special traumele nazale ( sportul de contact, leziuni în timpul jocului activ, în timpul unui accident).
  • Unele persoane pot avea deviație de sept, fără a avea careva leziuni ale nasului.

Simptome – deviație de sept

  • Respirație nazală dificilă
  • Congestie nazală – este mai evidentă în cazul unei infecții respiratorii superioare sau în cazul alergiilor.
  • Sinusită recurentă
  • Epistaxis – singerări nazale ce pot părea ca consecință a uscării mucoasei nazale
  • Durere facială
  • Cefalee
  • Respirație aspră și sforăit în timpul somnului

Diagnostic – deviație de sept

Diagnosticul se stabilește prin vizită la un medic specialist ( otorinolaringolog) și examenul fizic. După stabilirea simptomelor, medicul va examina interiorul nasului. Pentru aceasta se folosește o sursă de lumină și un specul nazal. Dacă nasul este congestionat este posibil aplicarea prealabilă examenului cu specul nazal a unui spray decongestionant. Prin examenul fizic medicul stabilește  prezența deviației și gravitatea acesteia.

Dacă sunt prezente complicații este posibil aplicarea metodelor radioimagistice sau endoscopice.

Tratament – deviație de sept

Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos este îndreptat spre înlăturarea simptomelor dar nu și a deviației de sept. Medicamentele utilizate sunt :

  • Decongestionante – se utilizează pentru reducerea congestiei mucoasei nazale și respectiv menținerea acestora permeabile. Aceste pot fi sub formă de spray nazal sau soluție ce se picură în fosa nazală. Utilizarea frecventă a acestora poate duce la dependență și poate determina apariția altor simptome după sistarea administrării – efect rebound. Aceastea trebuie să fie selectate în dependență de utilizator ( copil sau adult), luând în considerație concentrația soluției.
  • Antihistaminicele – sunt utilizate în special în congestia cauzată de reacție alergică cât și pentru înlăturarea simptomelor alergiei. Aceste medicamente provoacă somnolență, astfel că necesită precauție pentru persoanele ce conduc automobilul sau efectuează alte activități ce necesită concentrare.
  • Steroizii topici nazali – se utilizează doar cu prescripția medicului, fiind preparat hormonal. Efectul maxim al steroizilor se obține peste 1-3 săptămâni de utilizare. Reduc inflamația nazală și respectiv ajută la obstrucția nazală.

Tratament chirurgical

Dacă simptomele se agravează si nu răspund la terapia medicamentoasă este necesar efectuare unei intervenții chirurgicale pentru corecția deviației septale – septoplastia.

Septoplastia nu se efectuează la copii mici având în vedere procesul de creștere. Doar în cazuri severe se aplică intervenția chirurgicală la copii.

Septoplastia se efectuează prin nări astfel că nu există cicatrici postoperatorii vizibile. Este posibil efecturea atât sub anestezie generală cât și locală. Porțiunea septului deviată poate fi înlăturată sau repoziționată. Această procedură poate fi combinată cu o rinoplastie ce va modifica aspectul exterior al nasului.

 

Complicații – deviația de sept

  • Cavitatea bucală uscată – apare în cazuri severe datorită respirației permanente pe gură
  • Senzație de presiune sau congestie la nivelul nasului
  • Perturbarea somnului din cauza imposibilității respirației prin nas .