Diagnosticul și tratamentul infecției cu Giardia Intestinalis – Lambliaza

194
Dureri abdominale

Lambliaza este o parazitoză intestinală produsă de un protozor flagelat, Giardia Lamblia. Este cea mai frecventă infestație cu protozoare, afectând 5-9% din populație. Incidența reală a giardiazei este încă necunoscută, dat fiind numărul mare de cazuri care rămân nediagnosticate. Mai frecvent sunt afectați copiii între 5-10 ani, dar boala poate apărea și la sugar sau la copilul mic.

 

Etiologie-epidemiologie

  • agentul etiologic Giardia Lamblia se prezintă sub două forme: forma vegetativă sau trofozoitul care se găsește în duoden și porțiunea proximală a jejunului, forma chistică care se găsește în scaun și se dezvoltă mai ales în ileonul terminal și colon.
  • infestarea omului se face prin chistele de lamblii, fie indirect, prin intermediul apei și alimentelor contaminate, fie direct de la om la om, prin mâini murdare. Este necesară ingerarea a cel puțin 10 chiste.
  • chistele sunt eliminate prin fecale și rămân viabile în apă timp de peste 3 luni, fiind rezistente la clorinarea apei. Pot fi distruse prin fierbere, transmiterea fiind fecal-orală, iar cei mai afectați sunt copiii.

 

Patogenie

  • principala consecință a infestației cu lamblii, mai ales la sugar și la copilul mic o reprezintă diareea, uneori steatoreea (prezenţa grăsimilor în scaun).
  • patogenia malabsorbției în această parazitoză este încă neelucidată.
  • examenul histopatologic al mucoasei intestinale poate evidenția leziuni de diferite grade, de la deformări la atrofie vilozitară, prezența parazitului la nivel epitelial și prezența în corionul vilozitar a infiltratului eozinofilic.

Clinic

  • apetit capricios, grețuri, vărsături, dureri abdominale, meteorism, scaune diareice, apoase, explozive, foarte urât mirositoare. Uneori diareea alternează cu constipația.
  • anxietate, iritabilitate, cefalee, insomnii.
  • urticarie.

 

Paraclinic

-anemie hipocromă și eozinofilie, hipomagnezemie, hipogamaglobulinemie.

-în sucul duodenal obținut prin tubaj se pot evidenția formele vegetative ale parazitului.

-la examenul parazitologic se evidențiază chistele, cu eliminare intermitentă.

 

Diagnostic

-diagnosticul pozitiv – se precizează prin coroborarea datelor clinico-paraclinice. Sunt suficiente pentru aceasta, tabloul clinic sugestiv și confirmarea directă sau indirectă a prezenței parazitului în organism, printr-unul din testele menționate mai sus.

-diagnosticul diferențial: enterita acută virală, dizenteria bacilară, toxiinfecția alimentară, dizenteria amoebiană, diareea călătorilor produsă de E-coli, boala celiacă.

 

Tratament

-profilactic: respectarea regulilor de igienă personală și alimentară și prepararea prin fierbere a alimentelor.

-curativ: Metronidazol 250mg, Furazolidon 25mg, Tinidazol 500mg, Quinacrina 300mg.

 

Evoluție și complicații

Evoluția este variabilă, cu vindecare spontană după câteva zile sau cronică cu sindrom diareic trenant și sindrom de malabsorbție care durează luni de zile.

Complicații: agiocolită, colecistită, hepatită colestatică secundară, sindroame pluricarențiale secundare malabsorbției, gastrită de reflux favorizată de incompetența pilorică tranzitorie în contextul prezenței lambliilor în duoden.

Prognosticul este favorabil.

 

 

BIBLIOGRAFIE:

  1. Dorin Lazăr, Precup Liliana, Dumitra Simona, Pediatrie volumul 2, Editura University press, Arad, 2014.
  2. Eugen Ciofu, Carmen Ciofu, Esențialul în pediatrie, Editura AMALTEA,  București, 2002.
  3. A.I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. „Universul Juridic”, Bucureşti, 2006.
  4. Valeriu Popescu, Actualități în pediatrie – Vol I, Editura Amaltea, București, 2008.