Diagnosticul și tratamentul tulburărilor de stres

Stres
Stres

Diagnosticul și tratamentul tulburărilor de stres

Tulburările de stres se clasifică în tulburări acute de stres și tulburări posttraumatice de stres. Tulburările acute de stres constă într-un episod foarte scurt de retrăiri intruzive care au loc la foarte puțin timp după un eveniment stresant ieșit din comun, experimentat direct sau ca martor. Tulburările posttraumatice de stres constă în evocări recurente, intruzive ale unui eveniment traumatizant extrem.

Diagnostic

Diagnosticul se stabilește clinic, pe baza criteriilor descrise după cum urmează:

Cel mai adesea, pacienții prezintă rememorări frecvente, nedorite ale evenimentului declanșator. Evenimentele traumatizante afectează oamenii pe o durată lungă de timp, iar efectele lor sunt așa intense și persistente încât constituie o tulburare.

Scanexpert - Centre de excelentă în imagistică

Pacienții evită stimulii asociați cu trauma și deseori prezintă anestezie emoțională și dezinteres față de acvitățile cotidiene. În cazul pacienților care prezintă tulburare de stres acută ei prezintă o senzație de anestezie emoțională, detașare sau absența responsivității emoționale. Simptomatologia debutează în decursul a două săptămâni de la evenimentul traumatizant durând cel puțin două zile și nu mai mult de patru săptămâni.

În cazul pacienților care prezintă tulburare postraumatică de stres (TPTS), debutul simptomatologiei este întârziat, având loc la mai multe luni sau chiar ani de la evenimentul traumatizant. TPTS este considerată cronică dacă are o durată mai mare de trei luni. Depresia, tulburarea anxioasă, abuzul de substanțe sunt obișnuite la cei cu TPTS cronică.

Tratament

În cazul tulburării de stres acute majoritatea persoanelor își revin dacă părăsesc scena evenimentului traumatic și sunt tratați cu înțelegere, empatie, oferindu-li-se oportunitatea să descrie ce s-a întâmplat și reacția pe care au avut-o ei. Se recomandă tehnica „rezumare sistemică” a evenimentului traumatizant, astfel, ajută pacienții să proceseze ceea ce au trăit. În această tehnică evenimentul stresant este denumit incident critic, iar rezumarea este denumită rezumarea incidentului critic. Unii experți consideră că această tehnică este cea mai bună, în schimb alții consideră că această tehnică este mult prea stresantă pentru pacienți. Pot fi de ajutor și hipnoticele, de obicei nefiind indicată altă medicație.

În cazul TPTS, psihoterapia de primă intenție este cea prin expunere care implică expunerea pacientului la situațiile pe care acesta le evită. Expunerea imaginară, repetată, este în general mai puțin stresantă. Oprirea unor comportamente rituale de genul spălării frecvente pentru a se simți curată după un viol, este de ajutor.

Terapia medicamentoasă cu ISRS (inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei) este eficientă.  Medicamentele cu efect stabilizator al dispoziției pot ameliora starea de hiperactivitate, coșmarurilor și retăirilor intruzive.

 

Bibliografie:

  1. Manualul Merck, Ed. All, Ediţia a 18- a.
  2. Harrison, Manual de medicina, ediţia a18a , editura All, 2014.
  3. Comprehensive textbook of Psychiatry, Kaplan & Sadock’s, Tenth Edition, vol.1, 2017.