Examenul bacteriologic al sputei

Tehnician de laborator analizeaza placa Petri pentru diagnostic infectii. Colonii bacteriene pe o placa Petri

 

Examenul bacteriologic al sputei

Examinarea sputei expectorante constituie materialul principal pentru determinarea etiologiei infecțiilor tractului respirator inferior și de a facilita instituirea rapidă a tratamentului. Secrețiile tractului respirator inferior, pot fi contaminate cu secrețiile tractului superior, în mod special cu salivă, atunci când sunt abordate tehnici de recoltare invazive. Astfel, sputa ese printre probele cel mai puțin relevante pentru examinare prin culturi în laboratoarele de microbiologie, chiar dacă reprezintă o proba obișnuită și pentru a cărei examinare sunt necesare numeroase materiale și timp alocat considerabil.

Pentru a reduce substanțial contaminarea cu salivă sau secreții nazale, sputa se recoltează din expectorația de dimineață, după o prealabilă gargară cu ser fiziologic. Sputa se recoltează în recipiente sterile (flacoane cu gâtul cu gâtul larg, cutii Petri) și se trimite imediat la laborator, nu mai târziu de 2 ore. În cazul pacienților care nu produc suficientă spută sau nu o pot elimina, se vor utiliza metode alternative adecvate (aspirații sau tampoane traheale sau bronhice). La copiii mici, care nu pot să producă spută se recoltează aspirate gastrice pentru identificarea bacililor acido-rezistenți. În cazul în care aceste probe nu pot ajunge imediat la laborator, acestea trebuie neutralizate.

Examinarea preparatelor colorate

  • Un frotiu cu metoda Gram pentru aprecierea florei Gram-pozitive și Gram-negative, precum și stabilirea grupelor de calitate citologică a sputei sau a aspiratului traheo-bronșic.
  • Un frotiu cu metoda Ziehl Neelsen pentru bacteriile acido-rezistente,
  • Un frotiu cu metoda May-Grnwald Giemsa pentru citologie.

Interpretarea rezultatelor

Examinarea frotiului colorat cu metoda Gram

  • Asocierea cu polimorfonucleare a cel puțin 10 bacterii aparținând din aceeași categorie macroscopică este considerată o asociere semnificativă, având predilecție pozitivă de peste 0,9 pentru izolarea în sputocultură a unui patogen din aceeași categorie microscopică.
  • Asocierea semnificativă a unei bacterii cu celule inflamatorii din spută, orientează către tratamentul antimicrobian în cazul pacienților pneumococici.
  • În spută și în fluidul de aspirat bronșic sunt ușor de identificat celule ciliate ale epiteliului respirator, iar într-un context inflamator bacteriile asociate acestora dobândesc semnificație cliniă, chiar în prezența unor celule malpighiene, care pot fi de contaminare orofaringiană sau de metaplaziere a epiteliului thaheoronșic.

Examinarea frotiului prin metoda May-Grünwald Giemsa

Celulele expectorante pot fi clasificate în două categorii majore: celule inflamatorii și celule de exfoliere.

Celulele inflamatorii se determină procentual. Polimorfonucleareale neutrofile 10-15 microni, sunt prezente în număr mare în inflamații de natură infecțioasă (bacteriană, virală), după agresiuni fizice și chimice ale mucoasei bronșice. Proporția lor poate ajunge până la 90% și pot fi întregi sau în diferite stadii de dezintegrare și sunt frecvente în expectorația astmaticilor, chiar și în absența infecției. Macrofagele și histocitele 10-40 microni, sunt cele mai frecvente celule în exsudatele căilor respiratorii inferioare; acestea au citoplasmă multă, nucleu unic de configurație ovală, situat excentric sau doi sau chiar mai mulți nuclei.

Monocitele precursori ai macrofagelor și histocitelor – au talie mică, nucleul invaginat și citoplasma relativ clară.

Eozinofilele – apar cu nucleul bi sau trilobat și cu granulații mari, roșii, fiind prezente în proces inflamator. Prezența eozinofilelor pe fondul polinucleozei are o semnificație diagnostică importantă la copilul mic, în contextul inflamațiilor cronice ale tractului respirator cu determinarea procesului alergic post infecțios.

Celulele de exfoliere a epiteliului respirator apar frecvent în bronșita cronică, prezentându-se ca celule izolate sau degenerate. În astmul bronșic sunt dispuse sub forma unor mase celulare creola bodies, iar în infecția cu Mycoplasma pneumoniae și virozele respiratorii se exfoliază celulele degenerate.

 

Bibliografie:

  1. Iulian Neagu, Ghidul explicativ al principalelor ANALIZE MEDICALE.
  2. Ana Petroiu, Ioana Raluca Siska, Anca Roman, Liliana Ardeoan, MEDIUL INTERN –SÂNGE-, Editura ,,Vasile Goldiș” University Press, Arad, 2001.

 

Articolul precedentUreea urinară
Articolul următorExsudatul nazal
Clinical Content Manager în cadrul echipei Be-Healthy cu atribuții privind realizarea și moderarea materialelor științifice și articolelor cu conținut medical destinate pacienților sau specialiștilor în sănătate. În prezent este studenta anul V în cadrul Facultății de Medicină Generală, la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, având experiență editorială ca blogger cu profil de healthy living și competențe obținute prin programele de studii pedagogice și management medical.