Flagyl 500 mg ovule  Rezumatul caracteristicilor produsului

359
Flagyl 500 mg ovule
Flagyl 500 mg ovule

Flagyl 500 mg ovule  Rezumatul caracteristicilor produsului

Tratamentul local al tricomoniazei vaginale şi al vaginitelor bacteriene (nespecifice) determinate de germeni anaerobi sau de Gardnerella vaginalis.

Este recomandabil să se ţină cont de recomandările oficiale cu privire la utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

  1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Flagyl 500 mg ovule

  1. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare ovul conţine metronidazol 500 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

  1. FORMA FARMACEUTICĂ

Ovul

Ovul de formă ovoidă, de culoare albă.

  1. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul local al tricomoniazei vaginale şi al vaginitelor bacteriene (nespecifice) determinate de germeni anaerobi sau de Gardnerella vaginalis.

Este recomandabil să se ţină cont de recomandările oficiale cu privire la utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.

4.2 Doze şi mod de administrare

Vaginite determinate de Trichomonas vaginalis

Doza recomandată este un ovul pe zi, administrat profund intravaginal, timp de 10 zile, în asociere cu un tratament pe cale orală.

Vaginite nespecifice

Doza recomandată este de un ovul pe zi, administrat profund intravaginal, timp de 7 zile în asociere cu un tratament pe cale orală, dacă este necesar. Indiferent dacă partenerul prezintă sau nu semne clinice ale infecţiei, este necesar să fie tratat concomitent cu metronidazol cu administrare orală, chiar în absenţa testelor de laborator pozitive.

Se recomandă ca durata tratamentului cu metronidazol să nu depăşească 10 zile. Tratamentul nu trebuie repetat mai mult de 2-3 ori pe an.

 

 

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la metronidazol, la alţi derivaţi de imidazol sau la oricare dintre excipienţi.

– Consumul de acool etilic sau administrarea concomitentă de disulfiram (vezi pct. 4.5).

 

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

În caz de antecedente de tulburări hematologice, tratament cu doze mari şi/sau tratament prelungit, se recomandă efectuarea periodică de teste sanguine, în special controlul formulei leucocitare. Dacă apare leucopenie, tratamentul trebuie întrerupt.

În caz de tratament prelungit, trebuie urmărită apariţia reacţiilor adverse de tip neuropatie centrală sau periferică (cum sunt parestezii, ataxie, vertij, crize convulsive). Tratamentul trebuie întrerupt dacă apar ataxie, vertij sau confuzie.

Metronidazolul trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni neurologice centrale şi periferice severe, cronice sau evolutive, datorită riscului de agravare al tulburărilor neurologice.

Metronidazolul este metabolizat, în principal, prin oxidare la nivel hepatic. Administrarea metronidazolului la paciente cu encefalopatie hepatică determină creşterea concentraţiilor plasmatice şi, consecutiv, exacerbarea simptomelor encefalopatiei. Ca urmare, se recomandă precauţie în cazul administrării metronidazolului la aceste paciente.

Deoarece pot să apară reacţii de tip disulfiram, pacientele trebuie avertizate să nu consume alcool etilic sau medicamente care conţin alcool etilic în timpul tratamentului şi timp de 48 de ore după întreruperea tratamentului cu metronidazol (vezi pct 4.5).

Numeroase cazuri de creştere a activităţii anticoagulantelor orale au fost raportate la pacienţii trataţi cu antibiotice. Contextul infecţios sau inflamator accentuat, vârsta şi starea generală a pacientului par a fi factori de risc. În aceste situaţii, este dificil de departajat rolul patologiei infecţioase de cel al tratamentului antiinfecţios, în apariţia dezechilibrului valorilor INR. Totuşi, anumite clase de antibiotice sunt implicate mai frecvent: în special fluorochinolone, macrolide, tetracicline, cotrimoxazol şi anumite cefalosporine.

Tratamentul cu metronidazol poate determina coloraţia mai închisă a urinii (vezi pct. 4.8).

Deoarece infecţia cu Trichomonas vaginalis este frecvent asociată cu infecţia cu gonococ, este posibil ca după tratamentul tricomoniazei, infecţia gonococică să persiste.

Utilizarea simultană a prezervativului sau a diafragmei cu Flagyl ovule poate creşte riscul ruperii dispozitivului contraceptiv.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Asocieri nerecomandate

– Disulfiram: reacţii psihotice (accese delirante, stări confuzionale).

Alcool etilic: efect de tip disulfiram (efect antalcool) (senzaţie de căldură, eritem facial, vărsături, tahicardie).

– Busulfan: metronidazolul poate creşte concentraţia plasmatică a busulfanului, ceea ce poate determina creşterea efectelor toxice ale busulfanului.

 

Asocieri care necesită precauţii

– Anticoagulante orale (de tipul warfarinei): creşterea efectului şi, consecutiv, a riscului de apariţie a hemoragiilor prin scăderea metabolizării hepatice a anticoagulantelor. Se recomandă măsurarea mai frecventă a timpului de protrombină şi a INR, cu ajustarea dozei de anticoagulant în timpul tratamentului cu metronidazol şi pe parcursul următoarelor 8 zile după întreruperea administrării acestuia. Nu există interacţiuni în cazul heparinei.

– Litiu: concentraţia plasmatică a litiului poate fi crescută de metronidazol. În timpul administrării de metronidazol, se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale litiului, creatininei şi electroliţilor, în cazul pacienţilor trataţi concomitent cu litiu.

– Ciclosporină: risc de creştere a concentraţiei plasmatice a ciclosporinei. Se recomandă monitorizarea creatininemiei şi a concentraţiilor plasmatice ale ciclosporinei la pacienţii la care se administrează concomitent metronidazol şi ciclosporină.

– Fenitoină sau fenobarbital: eficacitatea metronidazolului scade în cazul asocierii cu barbiturice sau fenitoină. Fenobarbitalul creşte rata de metabolizare a metronidazolului. Ca urmare, timpul de înjumătăţire scade la aproximativ 3 ore.

 

Asocieri care trebuie avute în vedere

– 5-fluorouracil: metronidazolul scade clearance-ul 5-fluorouracilului şi, ca urmare, creşte efectul toxic al acestuia.

Interacţiuni cu examenele paraclinice

Metronidazolul poate imobiliza treponemele şi, de aceea, poate determina reacţie fals pozitivă la testul Nelson-Mayer.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Studiile la animale nu au relevat efecte teratogene.

În clinică, analiza unui număr mare de sarcini expuse nu a relevat în mod aparent niciun efect malformativ sau fetotoxic particular al metronidazolului. Totuşi, numai studiile epidemiologice permit verificarea absenţei riscului.

Metronidazolul traversează bariera feto-placentară. În absenţa datelor complete privind embrio- sau fetotoxicitatea metronidazolului, nu se recomandă administrarea metronidazolului în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor când este absolut necesar.

Alăptarea

Deoarece metronidazolul se elimină în laptele matern, dacă nu este necesară, trebuie evitată expunerea la acest medicament în timpul alăptării.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Deoarece absorbţia sistemică a metronidazolului după administrarea intravaginală este foarte mică, este puţin probabil să influenţeze capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Totuşi, în caz de absorbţie sistemică, pot să apară somnolenţă, ameţeli, confuzie, halucinaţii, convulsii sau tulburări tranzitorii ale vederii. Ca urmare, pacientele trebuie atenţionate să nu conducă vehicule şi să nu folosească utilaje dacă apar astfel de simptome.

4.8 Reacţii adverse

Reacţiile adverse la metronidazol apar rar în cazul administrării conform schemelor de tratament standard şi sunt, în general, dependente de doză. 4

 

Reacţiile adverse sunt clasificate pe aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă. Frecvenţa este definită utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100), rare (≥ 1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tulburări hematologice şi limfatice

Foarte rare: – agranulocitoză, neutropenie, trombocitopenie, pancitopenie

Cu frecvenţă necunoscută: – leucopenie

Tulburări ale sistemului imunitar

Foarte rare: – şoc anafilactic

Cu frecvenţă necunoscută: – angioedem (edem Quincke), urticarie

Tulburări psihice

Cu frecvenţă necunoscută: – tulburări psihotice, incluzând confuzie, halucinaţii

– dispoziţie depresivă

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte rare: encefalopatie (de exemplu confuzie, febră, cefalee, halucinaţii, paralizie, fotofobie, tulburări ale câmpului vizual şi ale mişcărilor oculare, redoare de ceafă) şi sindrom cerebelos subacut (de exemplu ataxie, disartrie, tulburări de mers, nistagmus şi tremor), care se pot remite la întreruperea tratamentului.

Cu frecvenţă necunoscută: – în timpul tratamentului cu doze mari sau de lungă durată au fost raportate neuropatie senzitivă periferică (parestezii, furnicături) sau crize epileptice tranzitorii. În majoritatea cazurilor, neuropatia a dispărut la întreruperea tratamentului sau la scăderea dozelor.

– cefalee, convulsii, ameţeli

Tulburări oculare

Cu frecvenţă necunoscută: – tulburări vizuale tranzitorii, cum sunt diplopie, miopie

Tulburări gastro-intestinale

Foarte rare: – pancreatită, reversibilă la întreruperea tratamentului

Cu frecvenţă necunoscută: – dureri epigastrice, greaţă, vărsături, diaree, glosită, xerostomie, stomatită, senzaţie de gust metalic, anorexie

Tulburări hepatobiliare

Foarte rare: – modificări ale testelor funcţiei hepatice, hepatită colestatică şi icter, reversibile la întreruperea administrării.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Foarte rare: – erupţii pustuloase

Cu frecvenţă necunoscută: – erupţii cutanate tranzitorii, prurit

Investigaţii diagnostice

Cu frecvenţă necunoscută: urină de culoare brun-roşiatică, determinată de prezenţapigmenţilor hidrosolubili proveniţi din metabolizarea metronidazolului.

4.9 Supradozaj

Au fost raportate cazuri de ingestie (accidentală sau în scop suicidal) a unor doze unice de până la 12 g.

Deoarece absorbţia sistemică după administrarea intravaginală este foarte mică, este puţin probabil să apară supradozaj. În caz de ingestie accidentală, simptomele determinate de supradozaj constau în vărsături, ataxie şi dezorientare uşoară.

Nu există antidot specific. În caz de supradozaj masiv, tratamentul este simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.

  1. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antiinfecţioase şi antiseptice ginecologice (exclusiv combinaţii cu corticosteroizi), derivaţi de imidazol, codul ATC: G01AF01.

Mecanism de acţiune

Metronidazolul este un derivat de 5-nitroimidazol. Metronidazolul este un promedicament. Bioactivarea are loc la nivel intracelular, prin reducerea enzimatică a grupării nitro, proces propriu microorganismelor patogene anaerobe (protozoare, bacterii). Se formează compuşi intermediari care acţionează bactericid prin afectarea ADN-ului, a proteinelor şi membranelor celulare.

Spectru de acţiune

Este activ faţă de Entamoeba histolytica, Trichomonas vaginalis, Giardia intestinalis. Are şi acţiune bactericidă faţă de bacilii Gram–negativ anaerobi (Bacteroides, Helicobacter), faţă de cocii Gram–pozitiv anaerobi (Peptostreptococcus) şi faţă de majoritatea clostridiilor (inclusiv C. difficile).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

După administrarea pe cale vaginală, absorbţia în circulaţia sistemică este mică.

Legarea de proteinele plasmatice este mică, sub 20%.

După administrare pe cale orală, volumul aparent de distribuţie este semnificativ, de aproximativ 40 l (corespunzător la 0,65 l/kg). Distribuţia este rapidă; se ating concentraţii similare cu cele plasmatice în: plămâni, rinichi, ficat, tegument, bilă, lichid cefalorahidian, creier, salivă, lichid seminal, secreţii vaginale, abcese.

Metronidazolul traversează bariera feto-placentară şi se excretă în laptele uman.

Se metabolizează predominant hepatic, prin oxidare, rezultând doi compuşi principali:

metabolitul „alcool”, metabolit principal, având o activitate bactericidă asupra micoorganismelor anaerobe de aproximativ 30% din cea a metronidazolului şi timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare de aproximativ 11 ore;

metabolitul „acid”, în cantitate mică, având o activitate bactericidă de aproximativ 5% din cea a metronidazolului.

Timpul de înjumătăţire plasmatică este de 8 până la 10 ore.

Se elimină în mică măsură prin fecale. Eliminarea este predominant urinară, metronidazolul şi metaboliţii oxidaţi excretaţi prin urină reprezintă aproximativ 35-65% din doza administrată.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Metronidazolul s-a dovedit a avea efect carcinogen la şoarece şi şobolan. Totuşi, studii similare efectuate la hamster au avut rezultate negative, iar studii epidemiologice ample efectuate la om, nu au evidenţiat un risc carcinogen crescut pentru om.

Metronidazolul s-a dovedit a avea efecte mutagene la bacterii, in vitro. În studii efectuate in vitro, pe celule de mamifer sau in vivo, la rozătoare şi om, dovezile unui efect mutagen al metronidazolului au fost insuficiente.

  1. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Gliceride solide de semisinteză

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

4 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25°C.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 2 folii termosudate din PE/PVC a câte 5 ovule.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

  1. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Laboratoire Aventis

42-50, Quai de la Rapée

75601 Paris Cedex 12

Franţa

  1. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

2155/2009/01

  1. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Reînnoirea autorizaţiei-Noiembrie 2009.

  1. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Decembrie, 2010