HDL- colesterol

43

HDL- colesterol

Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) sunt cunoscute ca fiind colesterolul bun. Aceste lipoproteine mobilizează colesterolul din diferite segmente ale corpului spre ficat, astfel impiedicând depunerea pe pereții arterelor. Nivelul crescut de HDL-colesterol seric reduce riscul de cardiopatie ischemică.

O serie de studii au arătat că administrarea de estrogen sau în combinație cu progesteronul crește nivelul seric al HDL reducand nivelurile de lipoproteine cu densitate mică (LDL) și de fibrinogen. Administrarea de blocanți alfa1 selectivi cu durată lungă de acțiune precum Doxazosinul și terazosinul, scad nivelul trigliceridelor și-l cresc pe cel al lipoproteinelor cu densitate mare (HDL – high-density lipoprotein cholesterol).

Obezitatea asociază un risc crescut de ateroscleroză, exprimând un profil lipidic anormal, care include scăderea nivelurilor de lipoproteine cu densitate mare (HDL) și creșterea nivelurilor de lipoproteine cu densitate mică, în special, a celor cu densitate foarte mică, cum sunt particulele VLDL (forma B). O circumferință a taliei peste 100 cm la bărbați și peste 90 cm la femeie este asociată cu o creștere a nivelurilor trigliceridelor și o scădere a valorilor de HDL colesterol.

Restricția dietetică a grăsimilor totale scade HDL-colesterolul și crește concentrația serică a trigliceridelor. Scăderea nivelului de HDL-colesterol constituie un motiv de îngrijorare, mai ales atunci când nivelul bazal este scăzut [<0,9 mmol/l (35mg/dl)], fenomenul fiind determinat de creșterea aportului de carbohidrați și de posibil creșterea lipidelor polinesaturate. Lipidele mononesaturate (uleiurile de rapiță, măsline, arahide) mențin concentrația HDL-colesterolului și scăderea LDL-colesterolului. Atunci când lipidele saturate sunt reduse la sub 10% din calorii, iar lipidele mononesaturate sunt predominante în dietă, o reducere semnificativă a colesterolului total poate fi atinsă fără scăderea aportului de lipide totale sau creșterea proporției de calorii provenite de la carbohidrați. În acest caz, recomandarea este de a înlocui lipidele saturate cu lipide mononesaturate.

Nivelul optim de HDL – colesterol se situează în jurul valorii de 45 mg/dl pentru bărbați și în jur de 55 mg/dl pentru femei.

Valori normale HDL – colesterol : 35 – 100 mg/dl

Valori crescute HDL – colesterol

  • efort fizic intens
  • consum moderat de alcool constant
  • administrarea de insulină
  • administrarea de: estrogen, contraceptive orale, cimetidină, lovastatin, pravastatin, simvastatin, ciclofenil, doxazosin, derivați ai acidului fibric (clofibrat, gemfibrozil), acid nicotic, fenobarbital, fenitoin, prazosin, terazosin, terbutalin, captopril, carbamazepine, coenzima Q10, furosemid, insulina, ketoconazol, medroxiprogesteron, niacin, nifedipina, verapamil.

Valori scăzute HDL – colesterol

  • fumat
  • inaniție
  • stres
  • boala recentă (IMA, AVC, intervenții chirurgicale, traumatisme)
  • obezitate
  • hipertrigliceridemie
  • administrarea de: androgeni, progestative, medroxiprogesteron, betablocante, acid chenodeoxicolic, ciclosporina A, ciproteron acetat (doze mari), danazol, diuretice, etretinat, interferon, interleukina, isotretinoin, probucol.

 

Bibliografie:

  1. Iulian Neagu, Ghidul explicativ al principalelor ANALIZE MEDICALE.
  2. Harrison, Principiile medicinei interne, Ediţia XIV, Editura Teora,2002.
Articolul precedentINR
Articolul următorVitamina C (acidul ascorbic)
Clinical Content Manager în cadrul echipei Be-Healthy cu atribuții privind realizarea și moderarea materialelor științifice și articolelor cu conținut medical destinate pacienților sau specialiștilor în sănătate. În prezent este studenta anul V în cadrul Facultății de Medicină Generală, la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, având experiență editorială ca blogger cu profil de healthy living și competențe obținute prin programele de studii pedagogice și management medical.