Keratita – manifestări clinice, diagnostic și tratament

Keratita – manifestări clinice, diagnostic și tratament

La nivelul corneei pot să apară infecţii, inflamaţii de etiologie neinfecţioasă, ulceraţii, afectare mecanică şi leziuni produse de factorii de mediu. Infecţia corneei se numeste keratită şi este acompaniată frecvent de conjunctivită secundară, ce poate fi produsă de virusuri şi bacterii, Acanthamoeba sau fungi. Ulceraţiile sugerează, de obicei, progresia keratitei. Evaluarea corneei necesită examinarea cu ajutorul lămpii cu fantă îngustă şi uneori studii microbiene.      

Keratita buloasă constă în prezenţa de bule epiteliale corneene, consecință a afectării endoteliale corneene. Este determinată de edemul corneei, rezultat din incapacitatea endoteliului corneean de a menţine starea de hidratare normală a corneei.  Bulele subepiteliale pline cu lichid se formează pe suprafaţa corneei, iar stroma corneeană se edemaţiază, conducând la disconfort, scăderea acuităţii vizuale, pierderea contrastului, perceperea unei străluciri supărătoare şi fotofobie. Unele bule se rup şi bacteriile le pot invada, determinând ulcer corneean. Simptomul major al ruperii unei bule este durerea moderată până la severă.

Tratamentul trebuie stabilit de oftalmolog şi include utilizarea agenţilor deshidrataţi, ca de exemplu soluţii saline hipersodate, agenţi care scad tensiunea intraoculară şi lentile de contact moi pentru cazurile uşoare și moderate. Transplantul corneean de asemenea poate fi realizat cu succes.

Scanexpert - Centre de excelentă în imagistică

Ulcerul corneean reprezintă o necroză locală a ţesutului corneean consecință a inveziei bacteriene, fungice, virale sau Acanthamoeba. Poate fi iniţiat de trauma mecanică sau de deficienţele nutriţionale.

Simptomele ulcerului corneean includ: roşeaţă progresivă, senzaţie de corp străin, durere locală, fotofobie si lăcrimare.

Diagnosticul este stabilit cu ajutorul examenului cu lampa cu fantă îngustă, a coloraţiei cu fluoresceină şi studiilor bacteriene.

Tratamentul se realizează cu ajutorul topicelor antiinfecţioase şi frecvent cu picături cu acţiune midriatică, de către medicul oftalmolog, constituind o urgență terapeutică.

Keratita herpetică este infecţia corneeană cu virusul Herpes Simplex, ce poate interesa de asemenea și irisul, apărând în mod frecvent.

Simptomle şi semenele includ senzaţia de corp străin, lăcrimare, fotofobie şi hipertensiune conjunctivală.    Recurenţele pot duce la hipoestezie corneeană, ulceraţie şi cicatrizări permanente. Diagnosticul se bazează pe caracteristicile dendritice ale ulcerului corneean şi uneori pe culturile virale. Tratamentul se realizează cu topice şi alternativ cu agenţi sistemici antivirali.

Keratita interstiţială este o inflamaţie cronică, nonulcerativă a stratului mijlociu al corneei, care uneori este asociat cu uveită.  Cauza este, de obicei, infecţioasă. Simptomele includ fotofobie, durere, lăcrimare şi scăderea gradată a vederii. Diagnosticul se stabilește cu ajutorul examenului cu lampa cu fantă îngustă şi a testelor serologice pentru determinarea etiologiei. Tratamentul este dirijat de etiologie şi poate să necesite corticosteroizi topici.

Keratita sicca constă în uscăciunea cronică bilaterală a conjunctivei și a corneei, sub influența unui film lacrimal inadecvat. Semnele includ pruruit, senzaţie de arsură, iritaţie și fotofobie. Diagnosticul se stabilește clinic, testul Schirmer poate fi util de asemenea. Tratamentul constă în suplimente topice cu lacrimi artificiale, blocarea orificiilor nazolacrimale şi uneori, tratament oral cu antibiotice şi/sau antibiotice topice.

Keratita ulcerativă periferică reprezintă inflamaţia şi ulceraţia corneei apărând în afecţiuni cronice ale ţesutului conjunctiv. Afecțiunea se manifestă prin iritaţie și scăderea vederii.

Keratita superficială punctiformă constă în inflamaţia corneei, de diverse cauze, caracterizată prin pierderea sau distrugerea dispersată a epiteliului corneean. Simptomele cuprind roşeaţă, iritaţie şi scăderea vederii. Diagnosticul se stabilește în urma examinării cu lampa cu fantă îngustă iar tratamentul depinde de etiologie.

 

Bibliografie:

  • Mark H. Beers, Robert S. Porter, Manualul Merck de diagnostic şi tratament, Ediţia a XVIII-a,Editura All, 2012
  • Dumitrache M – Oftalmologie Clinică, Ed. Universitară „Carol Davilla”, Bucureşti, 2008
  • Paul Cernea, Tratat de oftalmologie, Ed. Medicală, 2002.