LAMISIL, comprimate

| DetaliiIndicații | Doze | Contraindicații | Interacțiuni | Sarcina |
Reacții adverse | Supradoza |

Detalii Lamisil

Denumirea comerciala: LAMISIL 250mg
Denumirea comuna internationala: TERBINAFINUM – 250mg
Forma farmaceutica: comprimate
Bucati: 14 comprimate
Doza (concentratia): 250mg
Forma de prezentare: CUTIE X 1 BLIST. X 14 COMPR.
Producator: NOVARTIS
Tara: Germania
Cod CIM: W05806001

Cod ATC: D01BA02
D – preparate dermatologice
D01 – antifungice de uz dermatologic
D01BA – antibiotice

Scanexpert - Centre de excelentă în imagistică

B – Lista medicamentelor cu nivel de compensare 50% din prețul de referință.

Pret

Denumire comerciala Firma Pret
(lei)
LAMISIL (R) 250mg
14 compr.
NOVARTIS
Germania
24.14

Indicații

Lamisil este indicat in

  • onicomicoze (infecţii fungice ale unghiei) cauzate de fungi dermatofiţi;
  • tinea capitis;
  • infecţii fungice ale pielii pentru tratamentul tinea corporis, tinea cruris, tinea pedis şi infecţii cu levuri ale pielii determinate de Candida (de exemplu Candida albicans), în care tratamentul oral este considerat adecvat, având în vedere localizarea, severitatea şi întinderea infecţiei.

Notă: Spre deosebire de Lamisil pentru uz topic, Lamisil pentru uz oral nu este eficace în pytiriasis versicolor.

Doze

Durata tratamentului variază în funcţie de indicaţie şi de severitatea infecţiei.

Copii

Nu sunt disponibile date în ceea ce priveşte administrarea medicamentului la copii cu vârsta sub 2 ani (de obicei <12 kg).

Copii cu greutate între 20-40 kg: doza recomandată este de 125 mg terbinafină (1/2 comprimat Lamisil), o dată pe zi.

Copii cu greutate >40 kg: doza recomandată este de 250 mg terbinafină (un comprimat Lamisil), o dată pe zi.

Adulţi

Doza recomandată este de 250 mg terbinafină (un comprimat Lamisil), o dată pe zi.

Infecţii cutanate

Durata tratamentului recomandată:

  • tinea pedis (interdigitală, plantară/tip mocasin): 2-6 săptămâni;
  • tinea corporis, cruris: 2-4 săptămâni;
  • candidoză cutanată: 2-4 săptămâni.Rezoluţia completă a semnelor şi simptomelor de infecţie poate să apară abia după câteva săptămâni de la vindecarea micozei.
  • Infecţii ale părului şi scalpului Durata de tratament recomandată:
  • tinea capitis: 4 săptămâni. Tinea capitis apare mai ales la copii.

Onicomicoze

Pentru majoritatea pacienţilor, durata tratamentului este de 6 până la 12 săptămâni.

Onicomicoza unghiilor de la mâini

În majoritatea cazurilor, pentru infecţiile unghiilor de la mâini, sunt suficiente 6 săptămâni de tratament.

Onicomicoza unghiilor de la picioare

În majoritatea cazurilor, pentru infecţiile unghiilor de la picioare, sunt suficiente 12 săptămâni de tratament.

Unii pacienţi, cu o creştere lentă a unghiilor, pot necesita un tratament mai îndelungat. Efectul clinic optim se observă după câteva luni de la vindecarea micozei şi întreruperea tratamentului. Acesta este legat de perioada necesară pentru creşterea unghiei sănătoase.

Informaţii suplimentare privind populaţiile speciale

Insuficienţa hepatică

Lamisil comprimate nu este recomandat pentru pacienţii cu tulburare hepatică acută sau cronică (vezi pct. 4.4).

Insuficienţa renală

Utilizarea Lamisil comprimate nu a fost adecvat studiată la pacienţii cu insuficienţă renală şi, de aceea, nu este recomandată utilizarea sa la această categorie de populaţie (vezi pct. 4.4 şi pct. 5.2).

Vârstnici

Nu există nicio dovadă care să sugereze faptul că pacienţii vârstnici necesită doze diferite sau prezintă reacţii adverse diferite faţă de pacienţii mai tineri. Atunci când se prescrie Lamisil la pacienţii din acest grup de vârstă, trebuie luată în considerare posibilitatea unei insuficienţe hepatice sau renale pre-existente (vezi pct. 4.4).

Copii şi adolescenţi

La copiii cu vârsta peste 2 ani, administrarea orală de Lamisil comprimate a fost bine tolerată.

Contraindicații

Hipersensibilitate la terbinafină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Atenționări

Funcţia hepatică

Lamisil comprimate nu este recomandat la pacienţii cu afecţiuni hepatice cronice sau active. Înainte de prescrierea Lamisil, trebuie evaluată boala hepatică pre-existentă. La pacienţii cu sau fără boală hepatică pre-existentă, poate să apară hepatotoxicitatea, prin urmare, se recomandă monitorizarea periodică (după 4-6 săptămâni de tratament) a funcţiei hepatice. Trebuie să se întrerupă imediat administrarea terbinafinei în cazul creşterii valorilor rezultatelor testelor hepatice. S-au raportat cazuri foarte rare de insuficienţă hepatică severă (unele cu evoluţie letală sau care necesită transplant hepatic) la pacienţii trataţi cu Lamisil comprimate. În majoritatea cazurilor de insuficienţă hepatică, pacienţii prezentau afecţiuni sistemice de bază grave şi asocierea cauzală cu administrarea Lamisil comprimate a fost neclară (vezi pct. 4.8).

Pacienţii cărora li s-a prescris Lamisil trebuie atenţionaţi să semnaleze imediat orice simptome şi semne inexplicabile, persistente, cum sunt greaţă, anorexie, oboseală, vărsături, durere în hipocondrul drept sau icter, urină închisă la culoare sau materii fecale decolorate. La pacienţii care au aceste simptome, trebuie să se întrerupă administrarea orală de terbinafină şi trebuie să se evalueze imediat funcţia hepatică.

Efecte dermatologice

Foarte rar au fost raportate reacţii adverse cutanate grave (de exemplu sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică) la pacienţii care au primit Lamisil comprimate. Tratamentul cu Lamisil comprimate trebuie întrerupt dacă apare o erupţie cutanată progresivă.

Efecte hematologice

La pacienţii trataţi cu Lamisil comprimate s-au raportat cazuri foarte rare de discrazie (neutropenie, agranulocitoză, trombocitopenie, pancitopenie). Etiologia oricărei discrazii apărute la pacienţii trataţi cu Lamisil comprimate trebuie evaluată şi trebuie luată în considerare posibilitatea modificării schemei de tratament, inclusiv întreruperea tratamentului cu Lamisil comprimate.

Funcţia renală

Nu a fost studiată în mod adecvat utilizarea Lamisil comprimate la pacienţii cu insuficienţă renală (clearance-ul creatininei mai mic de 50 ml/min sau concentraţia plasmatică a creatininei mai mare de 300 µmol/l), şi de aceea nu este recomandată (vezi pct. 5.2).

Terbinafina trebuie administrată cu precauţie la pacienţii cu psoriazis pre-existent sau cu lupus eritematos, deoarece au fost raportate cazuri foarte rare de lupus eritematos.

Interacţiuni cu alte medicamente

Studiile efectuate in vivo şi in vitro au arătat că terbinafina inhibă metabolizarea mediată de CYP2D6. De aceea, pacienţii care primesc tratament concomitent cu medicamente metabolizate predominant de CYP2D6, de exemplu anumiţi reprezentanţi ai următoarelor clase de medicamente, cum sunt antidepresivele triciclice, β-blocante, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei, antiaritmice (inclusiv clasa 1A, 1B si 1C) şi inhibitori de monoaminoxidază (IMAO) de tip B, trebuie urmăriţi cu prudenţă, dacă medicamentul administrat concomitent are o fereastră terapeutică mică (vezi pct. 4.5).

Interacțiuni

Efectele altor medicamente asupra terbinafinei

Clearance-ul plasmatic al terbinafinei poate fi accelerat de medicamente care induc metabolizarea şi poate fi inhibat de medicamente care inhibă citocromul P450. Atunci când administrarea concomitentă de astfel de medicamente este necesară, poate fi necesară ajustarea corespunzătoare a dozei de Lamisil comprimate.

Următoarele medicamente pot creşte efectul sau concentraţia plasmatică a terbinafinei: Cimetidina a scăzut clearance-ul plasmatic al terbinafinei cu 33%.

Fluconazol a condus la creşterea Cmax şi ASC a terbinafinei cu 52%, respectiv 69%, din cauza inhibării atât a enzimei CYP2C9, cât şi a enzimei CYP3A4. Creşterea similară a expunerii poate apărea când alte medicamente care inhibă CYP2C9 şi CYP3A4, cum sunt ketoconazolul şi amiodarona, sunt administrate concomitent cu terbinafina.

Următoarele medicamente pot să scadă efectul sau concentraţia plasmatică a terbinafinei: Rifampicina a crescut clearance-ul plasmatic al terbinafinei cu 100%.Efectul terbinafinei asupra altor medicamente

Conform rezultatelor studiilor efectuate in vitro şi la voluntari sănătoşi, terbinafina are un potenţial neglijabil de inhibare sau creştere a clearance-ului plasmatic al majorităţii medicamentelor care sunt metabolizate prin sistemul citocromului P450 (de exemplu terfenadină, triazolam, tolbutamidă sau contraceptive orale), cu excepţia celor metabolizate prin intermediul CYP2D6 (vezi mai jos).

Terbinafina nu interferă cu clearance-ul plasmatic al antipirinei sau al digoxinei.

Terbinafina nu a avut niciun efect asupra farmacocineticii fluconazolului. Ulterior, nu a existat nicio interacţiune clinic relevantă între terbinafină şi posibile medicamente administrate concomitent, cum sunt cotrimoxazol (trimetoprim şi sulfametoxazol), zidovudină sau teofilină.

La pacientele la care s-a administrat Lamisil comprimate concomitent cu contraceptive orale, au fost raportate câteva cazuri de tulburări ale ciclului menstrual, deşi frecvenţa acestor tulburări este în limitele frecvenţei observate la pacientele la care se administrează numai contraceptive orale.

Terbinafina poate creşte efectul sau concentraţia plasmatică a următoarelor medicamente: Cafeina: Terbinafina scade clearance-ul plasmatic al cafeinei administrată intravenos, cu 19%.

Compuşi metabolizaţi predominant de CYP2D6: Studiile efectuate in vitro şi in vivo au arătat că terbinafina inhibă metabolizarea mediată de CYP2D6. Aceste date pot fi relevante clinic pentru compuşii metabolizaţi predominant de CYP2D6, de exemplu anumiți reprezentanți ai următoarelor clase de medicamente, antidepresivele triciclice (ATC), β-blocante, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), antiaritmice (inclusiv clasa 1A, 1B si 1C) şi inhibitori de monoaminoxidază (IMAO) de tip B mai ales dacă ele au o fereastră terapeutică mică (vezi pct. 4.4.).

Terbinafina a scăzut clearance-ul plasmatic al desipraminei cu 82%.

În studiile la subiecţi sănătoşi caracterizaţi ca persoane care metabolizează extensiv dextrometorfanul (medicament antitusiv şi substrat-probă CYP2D6), terbinafina a crescut raportul metabolic dextrometorfan/dextrorfan din urină de 16 până la 97 de ori, în medie. Astfel, terbinafina poate converti metabolizatorii extensivi ai CYP2D6 în metabolizatori cu status scăzut.

Terbinafina poate să scadă efectul sau concentraţia plasmatică a următoarelor medicamente: Terbinafina creşte clearance-ul plasmatic al ciclosporinei cu 15%.

Sarcina

Sarcina

Studiile de fertilitate şi toxicitate fetală la animale nu sugerează reacţii adverse. Deoarece la gravide experienţa clinică este foarte limitată, Lamisil comprimate nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă starea clinică a femeii necesită tratament cu terbinafină cu administrare orală şi dacă beneficiile potenţiale pentru mamă depăşesc riscurile posibile pentru făt.

Alăptarea

Terbinafina se excretă în laptele matern; de aceea, la mamele care alăptează nu se recomandă administrarea de Lamisil.

Fertilitatea

Studiile privind toxicitatea fetală şi fertilitatea efectuate la animale nu sugerează efecte adverse.

Conducere auto

Nu s-au efectuat studii privind efectele tratamentului cu Lamisil comprimate asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Pacienţii care au ameţeală ca o reacţie adversă trebuie să evite conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.

Reacții adverse

În general Lamisil este bine tolerat. De obicei, reacţiile adverse sunt uşoare spre moderate şi tranzitorii. Următoarele reacţii adverse au fost observate în timpul studiilor clinice sau după punerea pe piaţă a medicamentului.

Reacţiile adverse (Tabel 1) sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, prima cea mai frecventă, folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100, <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000, <1/100); rare (≥1/10000, <1/1000); foarte rare (<1/10000), inclusiv raportările izolate, cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tabel 1.

Tulburări hematologice şi limfatice Foarte rare Cu frecvenţă necunoscută Neutropenie, agranulocitoză, trombocitopenie, pancitopenie Anemie
Tulburări ale sistemului imunitar Foarte rare Cu frecvenţă necunoscută Reacţii anafilactoide, angioedem, lupus eritematos cutanat și sistemic Reacţii anafilactice, reacţie similară bolii serului
Tulburări metabolice şi de nutriţie Foarte frecvente Apetit alimentar scăzut
Tulburări psihice Cu frecvenţă necunoscută Anxietate, depresie*
Tulburări ale sistemului nervos Frecvente Mai puţin frecvente Foarte rare Cu frecvență necunoscută Cefalee Tulburări ale gustului (hipogeuzie) ** până la pierderea gustului (ageuzie) ** care se remite în câteva săptămâni de la întreruperea tratamentului Au fost raportate cazuri izolate de tulburări ale gustului cu durată mai lungă însoțite de inapetență și scădere ponderală Ameţeală, parestezie, hipoestezie Anosmie, inclusiv anosmie permanentă, hiposmie
Tulburări acustice şi vestibulare Cu frecvenţă necunoscută Hipoacuzie, capacitate auditivă afectată, tinitus
Tulburări vasculare Cu frecvenţă necunoscută Vasculită
Tulburări gastro-intestinale Foarte frecvente Cu frecvenţă necunoscută Senzaţia de saţietate, pierderea apetitului alimentardistensie abdominală, dispepsie, greaţă, durere abdominală moderată, diaree Pancreatită
Tulburări hepatobiliare Rare Cu frecvenţă necunoscută Disfuncţie hepato-biliară (în special de natură colestatică), inclusiv cazuri foarte rare de insuficienţă hepatică severă (unele cu evoluţie letală sau care necesită transplant hepatic), concentraţii crescute ale enzimelor hepatice. În majoritatea cazurilor de insuficienţă hepatică, pacienţii prezentau afecţiuni sistemice de bază grave şi asocierea cauzală cu administrarea Lamisil comprimate a fost neclară Hepatită, icter, colestază
Afecţiuni cutanate si ale ţesutului subcutanat Foarte frecvente Foarte rare Cu frecvenţă necunoscută Forme uşoare de reacţii cutanate (erupţii cutanate, urticarie). Reacţii cutanate severe (de exemplu, eritem multiform, sindrom Stevens-Johnson, necroliza epidermică toxică, pustuloză exantematoasă acută generalizată (PEAG)), erupţii psoriaziforme sau exacerbarea psoriazisului, căderea părului, deşi nu a fost stabilită o relaţie cauzală. Reacţie de fotosensibilitate, fotodermatoză, reacţie alergică de fotosensibilitate şi erupţie polimorfică la expunerea la lumină
Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Foarte frecvente Cu frecvenţă necunoscută Reacţii musculo-scheletice (artralgii, mialgii) Rabdomioliză
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Foarte rare Cu frecvenţă necunoscută Oboseală Boală pseudo-gripală, pirexie
Investigaţii diagnostice Cu frecvenţă necunoscută Valori crescute ale creatinin fosfokinazei serice, scădere în greutate***

* Anxietate şi simptome depresive, secundare disgeuziei.

** Hipogeuzia, inclusiv ageuzia, care dispar, de obicei, după câteva săptămâni de la întreruperea administrării medicamentului. Au fost raportate cazuri izolate de hipogeuzie prelungită.

** *Scădere în greutate secundare hipogeuziei.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Supradoze

S-au raportat câteva cazuri de supradozaj (până la 5 g terbinafină), care au determinat cefalee, greaţă, dureri epigastrice şi ameţeli.

Tratamentul recomandat pentru supradozaj constă în îndepărtarea medicamentului, în special prin administrarea de cărbune activat şi, dacă este necesar, administrarea de tratament simptomatic de susţinere.

Proprietăți farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: medicamente antifungice cu acţiune sistemică, codul ATC: D01BA02.

Terbinafina este o alilamină care are un spectru larg de acţiune împotriva fungilor patogeni ai pielii, părului şi unghiilor, inclusiv dermatofiţi cum sunt Trichophyton (de exemplu T. rubrum, T. mentagrophytes, T. verrucosum, T. tonsurans, T. violaceum), Micosporum (de exemplu M. canis), Epidermophyton floccosum şi levuri din genul Candida (de exemplu C. albicans) şi Pityrosporum. La concentraţii plasmatice mici, terbinafina are efect fungicid asupra dermatofiţilor şi fungilor, inclusiv asupra anumitor fungi dimorfici. În funcţie de specie, acţiunea terbinafinei împotriva levurilor este fungicidă sau fungistatică.

Într-o fază precoce, terbinafina interferă în mod specific cu biosinteza sterolului fungic. Aceasta determină o insuficienţă de ergosterol şi o acumulare intracelulară de scualen, producând moartea celulei fungice. Terbinafina acţionează prin inhibarea scualen-epoxidazei din membrana celulei fungice. Enzima scualen-epoxidază nu este legată de sistemul citocromului P450.

După administrarea orală, medicamentul se concentrează în piele, păr şi unghii la valori asociate cu acţiunea fungicidă.

Proprietăți farmacocinetice

După administrarea orală, terbinafina este bine absorbită (>70%) şi biodisponibilitatea absolută a terbinafinei din comprimatele de Lamisil, ca rezultat al metabolizării la primul pasaj hepatic, este de aproximativ 50%. Administrarea unei doze orale de 250 mg terbinafină, în priză unică, are ca rezultat o concentraţie plasmatică maximă de 1,3 μg/ml în 1,5 ore de la administrare.

Comparativ cu doza unică, la starea de echilibru, concentraţia plasmatică maximă de terbinafină a fost în medie cu 25% mai mare, iar aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) a crescut de 2,3 ori. Din creşterea plasmatică a ASC, poate fi calculat un timp efectiv de înjumătăţire plasmatică de aproximativ 30 ore.

Biodisponibilitatea după administrarea orală a terbinafinei este afectată moderat de alimente (o creştere a ASC de mai puţin de 20%), dar nu suficient încât să necesite ajustarea dozei.

Terbinafina se leagă în mare măsură de proteinele plasmatice (99%). Ea difuzează rapid în derm şi se concentrează în stratul cornos lipofilic. De asemenea, terbinafina se secretă în sebum, atingând astfel concentraţii mari în foliculii piloşi, păr şi pielea bogată în sebum. Există, de asemenea, dovezi că terbinafina se distribuie în platoul unghial încă din primele săptămâni de la începerea tratamentului.

Terbinafina este metabolizată rapid şi extensiv de cel puţin şapte izoenzime CYP, cu contribuţii majore din partea CYP2C9, CYP1A2, CYP3A4, CYP2C8 şi CYP2C19. Prin biotransformare, rezultă metaboliţi fără acţiune antifungică, care sunt excretaţi în cea mai mare parte prin urină. Nu au fost observate modificări relevante clinic, dependente de vârstă, ale concentraţiilor plasmatice de terbinafină la starea de echilibru.

Studiile farmacocinetice efectuate cu doză unică, la pacienţii cu insuficienţă renală (clearance al creatininei <50 ml/min) sau cu afecţiune hepatică pre-existentă au arătat că Lamisil comprimate poate avea clearance-ul plasmatic redus cu până la 50%.

Date preclinice de siguranţă

În studiile pe termen lung efectuate (până la un an) la şobolan şi câine, la doze orale de aproximativ 100 mg terbinafină/kg pe zi, nu s-au observat efecte toxice puternice la niciuna din specii. La doze orale mari, ficatul şi probabil şi rinichii au fost identificate ca potenţiale organe ţintă.

Într-un studiu de carcinogeneză cu administrare orală efectuat la şoarece pe o perioadă de doi ani, nu s-au observat formaţiuni neoplazice sau alte anomalii, care să fie atribuite tratamentului, la doze de până la 130 mg terbinafină/kg şi zi la masculi şi 156 mg terbinafină/kg şi zi la femele. Într-un studiu de carcinogeneză cu administrare orală efectuat la şobolan pe o perioadă de doi ani, la masculi, s-a observat o creştere a incidenţei tumorilor hepatice, la doze maxime de 69 mg terbinafină/kg şi zi.

S-a demonstrat că modificările care pot fi asociate cu proliferarea peroxizomului sunt specifice speciei, deoarece ele nu au fost observate în studiile de carcinogeneză efectuate la şoarece sau în alte studii la şoarece, câine sau maimuţă.

În cursul studiilor cu doze mari efectuate la maimuţă, s-au observat tulburări de refracţie la nivelul retinei la doze crescute (doze non-toxice de 50 mg terbinafină/kg). Aceste tulburări au fost asociate cu prezenţa metabolitului terbinafinei în ţesutul ocular şi au dispărut după întreruperea tratamentului. Ele nu au fost asociate cu modificări histologice.

Un studiu efectuat timp de 8 săptămâni, de administrare orală la şobolani tineri, nu a dovedit un nivel de efect toxic până la aproape 100 mg/kg/zi, singurul rezultat fiind o uşoară creştere a greutăţii hepatice, în timp ce la câinii adulţi au fost observate la ≥100 mg/kg/zi (valori ASC de aproximativ 13 ori (masculi) şi 6 ori (femele) mai mari decât acelea de la copii), semne ale tulburării sistemului nervos central (SNC), inclusiv un singur episod de convulsii la unele animale. Rezultate similare au fost observate la expunere sistemică mare, după administrarea intravenoasă a terbinafinei, la şobolanii adulţi sau maimuţe.

O baterie de teste standard de genotoxicitate in vivo şi in vitro nu a evidenţiat potenţial genotoxic sau clastogen.

În studiile la şobolan sau iepure, nu s-au observat efecte adverse asupra fertilităţii sau a altor parametri ai funcţiei de reproducere.