METOCLOPRAMID 5 mg/ml soluţie injectabilă Rezumatul caracteristicilor produsului

METOCLOPRAMID 5 mg per ml soluţie injectabilă
METOCLOPRAMID 5 mg per ml soluţie injectabilă

METOCLOPRAMID 5 mg/ml soluţie injectabilă Rezumatul caracteristicilor produsului

  1. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

2 ml soluţie injectabilă conţin clorhidrat de metoclopramidă anhidru 10 mg sub formă de clorhidrat de metoclopramidă monohidrat 10,536 mg. Fiecare mililitru conţine 5 mg clorhidrat de metoclopramidă anhidru.

Excipienţi cu efect cunoscut: fiecare 2 ml soluţie injectabilă conţin 2 mg metabisulfit de sodiu şi 18 mg clorură de sodiu. Pentru lista tuturor excipienţilor vezi pct.6.1.

  1. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie injectabilă. Soluţie limpede, incoloră.

  1. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Adulţi

METOCLOPRAMID 5 mg/ml soluţie injectabilă este indicat la adulţi pentru:

– Prevenirea greţei şi vărsăturilor postoperatorii (PONV).

– Tratamentul simptomatic al greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţei şi vărsăturilor induse de migrena acută.

– Prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie (RINV).

Copii şi adolescenţi

METOCLOPRAMID 5 mg/ml soluţie injectabilă este indicat la copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 1-18 ani) pentru:

– Prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei (CINV), ca antiemetic de linia a doua.

– Prevenirea greţei şi vărsăturilor postoperatorii deja instalate (PONV), ca antiemetic de linia a doua.

4.2 Doze şi mod de administrare

Soluţia poate fi administrată pe cale intravenoasă sau intramusculară.

Dozele intravenoase se administrează lent ca bolus (în decurs de minim 3 minute).

Toate indicaţiile (pacienţi adulţi)

Pentru prevenirea PONV, se recomandă o doză unică de 10 mg.

Pentru tratamentul simptomatic al greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţei şi vărsăturilor induse de migrena acută şi pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie (RINV): se recomandă o doză unică de 10 mg, repetată de până la trei ori pe zi.

Doza zilnică maximă recomandată este de 30 mg sau 0,5 mg/kg greutate corporală.

Durata tratamentului injectabil trebuie să fie cât mai scurtă, iar trecerea la tratamentul oral sau rectal trebuie făcută cât mai curând posibil.

Toate indicaţiile (copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 1-18 ani)

Doza recomandată este între 0,1 şi 0,15 mg/kg greutate corporală, repetată de până la trei ori pe zi, administrată pe cale intravenoasă. Doza maximă în 24 de ore este de 0,5 mg/kg greutate corporală.

Tabel de dozare Vârsta / Greutate corporală / Doză / Frecvenţă /

1-3 ani / 10-14 kg / 1 mg De până la trei ori pe zi

3-5 ani  / 15-19 kg / 2 mg / De până la trei ori pe zi

5-9 ani / 20-29 kg / 2,5 mg / De până la trei ori pe zi

9-18 ani / 30-60 kg / 5 mg / De până la trei ori pe zi

15-18 ani / Peste 60kg / 10 mg De până la trei ori pe zi

Durata maximă a tratamentului este de 48 de ore pentru tratamentul greţei şi vărsăturilor postoperatorii deja instalate (PONV).

Durata maximă a tratamentului este de 5 zile pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei (CINV).

Mod de administrare:

Trebuie respectat un interval minim de 6 ore între două administrări, chiar şi în caz de vărsături sau respingere a dozei (vezi pct. 4.4).

Grupe speciale de populaţie

Vârstnici

La pacienţii vârstnici trebuie luată în considerare o scădere a dozei, pe baza funcţiei renale şi hepatice şi pe baza fragilităţii generale.

Insuficienţă renală:

La pacienţii cu insuficienţă renală în stadiu terminal (clearance-ul creatininei ≤ 15 ml/minut), doza zilnică trebuie redusă cu 75%.

La pacienţii cu insuficienţă renală moderată până la severă (clearance-ul creatininei 15-60 ml/minut),

doza trebuie redusă cu 50% (vezi pct. 5.2).

Insuficienţă hepatică:

La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, doza trebuie redusă cu 50% (vezi pct. 5.2).

Copii şi adolescenţi

Metoclopramida este contraindicată la copiii cu vârsta sub 1 an (vezi pct. 4.3).

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct.6.1.

3

Hemoragie gastro-intestinală, obstrucţie mecanică sau perforaţie gastro-intestinală, pentru care stimularea

motilităţii gastro-intestinale constituie un risc.

Feocromocitom confirmat sau suspectat, datorită riscului de episoade de hipertensiune arterială severă.

Antecedente de dischinezie tardivă indusă de neuroleptice sau metoclopramidă.

Epilepsie (creşte frecvenţa şi intensitatea crizelor).

Boala Parkinson.

Asocierea cu levodopa sau agonişti dopaminergici (vezi pct. 4.5).

Antecedente cunoscute de methemoglobinemie cu metoclopramidă sau deficit de NADH citocrom b5.

Utilizarea la copiii cu vârsta sub 1 an, datorită riscului crescut de tulburări extrapiramidale (vezi pct. 4.4).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Tulburări neurologice

Pot să apară tulburări extrapiramidale, în special la copii şi adulţi tineri şi/sau atunci când sunt utilizate doze mari. Aceste reacţii apar, de obicei, la începutul tratamentului şi pot să apară chiar şi după o administrare unică. În cazul apariţiei simptomelor extrapiramidale, administrarea de metoclopramide trebuie întreruptă imediat. Aceste reacţii sunt, în general, complet reversibile după întreruperea tratamentului, dar pot necesita un tratament simptomatic (benzodiazepine la copii şi/sau medicamente anti-parkinsoniene anticolinergice la adulţi).

Intervalul de timp de cel puţin 6 ore specificat la pct. 4.2 trebuie respectat între administrările de metoclopramidă, chiar şi în caz de vărsături sau respingere a dozei, pentru a se evita supradozajul.

Tratamentul pe termen lung cu metoclopramidă poate provoca dischinezie tardivă, potenţial ireversibilă, în special la vârstnici. Tratamentul nu trebuie să depăşească 3 luni datorită riscului de dischinezie tardive (vezi pct. 4.8). Tratamentul trebuie întrerupt dacă apar semne de dischinezie tardivă.

Sindromul neuroleptic malign a fost raportat atât la asocierea metoclopramidei cu neuroleptice, cât şi la administrarea metoclopramidei în monoterapie (vezi pct. 4.8). În cazul apariţiei sindromului neuroleptic malign, administrarea de metoclopramidă trebuie întreruptă imediat şi trebuie iniţiat un tratament corespunzător.

Se solicită atenţie sporită în cazul pacienţilor cu afecţiuni neurologice pre-existente şi la pacienţii trataţi cu alte medicamente cu acţiune centrală (vezi pct. 4.3).

Simptomele bolii Parkinson pot fi, de asemenea, exacerbate de către metoclopramidă.

Methemoglobinemia

A fost raportată methemoglobinemia, care poate fi determinată de deficitul de NADH citocrom b5 reductază. În aceste cazuri, metoclopramida trebuie întreruptă imediat şi definitiv şi trebuie initiate măsurile corespunzătoare (cum este tratamentul cu albastru de metil).

Tulburări cardiace

După administrarea de metoclopramidă prin injectare, în special pe cale intravenoasă, au fost raportate reacţii cardiovasculare grave, inclusiv cazuri de colaps circulator, bradicardie severă, infarct miocardic şi prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.8).

Se solicită atenţie deosebită la administrarea metoclopramidei, în special pe cale intravenoasă la populaţia vârstnică, la pacienţii cu tulburări de conducere cardiacă (inclusiv prelungirea intervalului QT), pacienţi cu dezechilibre electrolitice necorectate, bradicardie şi la pacienţii care utilizează medicamente cunoscute că prelungesc intervalul QT.

Dozele intravenoase se administrează lent ca bolus (în decurs de minim 3 minute), în vederea reducerii riscului de reacţii adverse (de exemplu, hipotensiune arterială, akatizie).

Insuficienţă renală sau hepatică

La pacienţii cu insuficienţă renală sau cu insuficienţă hepatică severă, se recomandă o reducere a dozei (vezi pct. 4.2).

Acest medicament conţine metabisulfit de sodiu. Poate provoca rar reacţii de hipersensibilitate grave şi bronhospasm.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Asociere contraindicată

Levodopa sau agoniştii dopaminergici şi metoclopramida prezintă un antagonism reciproc (vezi pct. 4.3).

Asociere de evitat

Alcoolul potenţează efectul sedativ al metoclopramidei.

Asociere de luat în considerare

Datorită efectului prokinetic al metoclopramidei, absorbţia anumitor medicamente poate fi modificată.

Anticolinergice şi derivaţi ai morfinei

Anticolinergicele şi derivaţii morfinei pot avea un antagonism reciproc cu metoclopramida asupra motilităţii tractului digestiv.

Deprimante ale sistemului nervos central (derivaţi ai morfinei, anxiolitice, antihistaminice H1 sedative, antidepresive sedative, barbiturice, clonidină şi medicamente asociate)

Efectele sedative ale deprimantelor sistemului nervos central şi metoclopramidei sunt potenţate.

Neuroleptice

Metoclopramida împreună cu alte neuroleptice pot avea un efect aditiv asupra apariţiei tulburărilor extrapiramidale.

Medicamente serotoninergice

Utilizarea metoclopramidei împreună cu medicamente serotoninergice, cum sunt ISRS poate să crească riscul de apariţie a sindromului serotoninergic.

Digoxina

Metoclopramida poate să scadă biodisponibilitatea digoxinei. Este necesară monitorizarea atentă a concentraţiei plasmatice.

Ciclosporina

Metoclopramida creşte biodisponibilitatea ciclosporinei (Cmax cu 46% şi expunerea cu 22%). Este necesară monitorizarea atentă a concentraţiei plasmatice de ciclosporină. Nu se cunosc consecinţele clinice.

Mivacurium şi suxametoniu

Metoclopramida soluţie injectabilă poate să prelungească durata blocului neuro-muscular (prin inhibarea colinesterazei plasmatice).

Inhibitori puternici ai CYP2D6

În cazul administrării concomitente cu inhibitori puternici ai CYP2D6, cum sunt fluoxetina şi paroxetina, nivelurile de expunere ale metoclopramidei sunt crescute. Deşi semnificaţia clinică este incertă, pacienţii trebuie monitorizaţi pentru reacţii adverse.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Un volum mare de informaţii provenite de la femeile gravide (mai mult de 1000 de expuneri) nu a indicat toxicitate malformativă sau fetotoxicitate. Metoclopramida poate fi utilizată în timpul sarcinii, dacă este necesar din punct de vedere clinic. Datorită proprietăţilor farmacologice (similar altor neuroleptice), în cazul administrării metoclopramidei în ultimul trimestru al sarcinii, sindromul extrapiramidal la nounăscut nu poate fi exclus. Metoclopramida trebuie evitată în ultimul trimestru al sarcinii. Dacă se utilizează metoclopramida, trebuie efectuată monitorizarea neonatală.

Alăptarea

Metoclopramida este excretată în laptele matern într-o cantitate scăzută. Reacţiile adverse la copilul alăptat nu pot fi excluse. De aceea, metoclopramida nu este recomandată în timpul alăptării. Trebuie luată în considerare întreruperea administrării metoclopramidei la femeile care alăptează.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Metoclopramida poate provoca somnolenţă, ameţeală, diskinezie şi distonie care pot afecta vederea şi, de asemenea, pot afecta capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Reacţiile adverse clasificate pe aparate, sisteme şi organe. Frecvenţele sunt definite utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100, <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000, <1/100); rare (≥1/10000, <1/1000); foarte rare (≤1/10000), cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).

Aparate, sisteme şi organe

Frecvenţă Reacţii adverse

Tulburări hematologice şi limfatice

Cu frecvenţă necunoscută Methemoglobinemia, care poate fi determinată de deficitul de NADH citocrom b5 reductază, în special la nou-născuţi (vezi pct. 4.4)

Sulfhemoglobinemia, în special la administrarea concomitentă de doze mari de medicamente cu sulf

Tulburări cardiace

Mai puţin frecvente Bradicardie, în special cu formularea intravenoasă

Cu frecvenţă necunoscută Infarct miocardic, care apare la scurt timp după administrarea injectabilă şi care poate fi consecinţa bradicardiei (vezi pct. 4.4); Bloc atrio-ventricular, bloc sinusal, în special după administrarea intravenoasă; prelungirea intervalului QT pe electrocardiogramă; Torsada vârfurilor;

Tulburări endocrine*

Mai puţin frecvente Amenoree, hiperprolactinemie

Rare Galactoree

Cu frecvenţă necunoscută Ginecomastie

Tulburări gastro-intestinale

Frecvente Diaree

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente Astenie

Tulburări ale sistemului imunitar

Mai puţin frecvente Hipersensibilitate

Cu frecvenţă necunoscută Reacţii anafilactice (incluzând şoc anafilactic, în special după administrarea intravenoasă)

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente Somnolenţă

Frecvente Tulburări extrapiramidale (în special la copii şi adulţi tineri şi/sau atunci când doza recomandată este depăşită, chiar şi după o administrare unică) (vezi pct. 4.4), parkinsonism, acatizie

Mai puţin frecvente Distonie, dischinezie, reducerea nivelului de conştienţă

Rare Convulsii, în special la pacienţii epileptic

Cu frecvenţă necunoscută Dischinezie tardivă care poate fi persistentă, în timpul tratamentului sau după tratament prelungit, în special la pacienţii vârstnici (vezi pct. 4.4), sindrom neuroleptic malign (vezi pct. 4.4)

Tulburări psihice

Frecvente Depresie

Mai puţin frecvente Halucinaţii

Rare Stare confuzională

Tulburări vasculare

Frecvente Hipotensiune arterială, în special cu formularea intravenoasă

Cu frecvenţă necunoscută Şoc, sincopă după administrarea injectabilă, hipertensiune arterială acută la pacienţii cu feocromocitom (vezi pct. 4.3)

Creştere tranzitorie a tensiunii arteriale

* Tulburări endocrine apărute în timpul tratamentului pe termen lung în legătură cu hyperprolactinemia (amenoree, galactoree, ginecomastie).

Următoarele reacţii, uneori asociate, apar mai frecvent atunci când se utilizează doze mari:

– simptome extrapiramidale: distonie acută şi dischinezie, sindrom parkinsonian, acatizie, chiar şi după o

administrare unică a medicamentului, în special la copii şi adulţi tineri (vezi pct. 4.4).

– somnolenţă, reducerea nivelului de conştienţă, confuzie, halucinaţii.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

4.9 Supradozaj

Simptome

Pot să apară tulburări extrapiramidale, somnolenţă, reducerea nivelului de conştienţă, confuzie, halucinaţii

şi stop cardio-respirator.

Tratament

În caz de simptome extrapiramidale asociate sau nu supradozajului, tratamentul este doar simptomatic

(benzodiazepine la copii şi/sau medicamente anti-parkinsoniene anticolinergice la adulţi).

În funcţie de starea clinică, trebuie efectuate un tratament simptomatic şi o monitorizare continuă a

funcţiilor cardio-vasculare şi respiratorii.

7

  1. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: medicamente pentru tratamentul tulburărilor funcţionale gastrointestinale;

propulsive.

Cod ATC: A03F A01

Acţiunea metoclopramidei este strâns asociată cu controlul nervos parasimpatic al tractului gastrointestinal superior, unde efectul este de susţinere a acţiunii peristaltice normale. Metoclopramida este un derivat de benzamidă care acţionează periferic pentru a intensifica acţiunile colinergice ale sinapselor muscarinice şi la nivelul sistemului nervos central pentru antagonizarea dopaminei.

Aceasta furnizează o abordare fundamentală pentru controlul acestor afecţiuni unde motilitatea gastrointestinală afectată este un factor comun preexistent.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Medicamentul este metabolizat semnificativ la primul pasaj hepatic. Acesta este eliminat prin urină sub formă nemodificată iar metaboliţii sunt eliminaţi atât sub formă liberă cât şi conjugată. Medicamentul este de asemenea eliminat în laptele matern.

Insuficienţă renală

La pacienţii cu insuficienţă renală severă, clearance-ul metoclopramidei este redus cu până la 70%, în timp ce timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este crescut (aproximativ 10 ore pentru un clearance al creatininei de 10-50 ml/minut şi 15 ore pentru un clearance al creatininei <10 ml/minut).

Insuficienţă hepatică

La pacienţii cu ciroză hepatică, a fost observată acumularea metoclopramidei, asociată cu o reducere de 50% a clearance-ului plasmatic.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Nu sunt disponibile.

  1. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Clorură de sodiu,

Metabisulfit de sodiu,

Hidrogenofosfat de disodiu x 12 H2O,

Acid citric anhidru,

Apă pentru preparate injectabile.

6.2 Incompatibilităţi

Metoclopramida este incompatibilă cu cefalotina sodică, cloramfenicolul sodic, bicarbonatul de sodiu.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25oC, în ambalajul original.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 5 fiole de sticlă brună prevăzute cu punct de rupere, a câte 2 ml soluţie injectabilă.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare Vezi pct. 4.2.

  1. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Terapia S.A.

Str. Fabricii nr.124, Cluj-Napoca,

România

  1. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

4308/2004/01

  1. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Reautorizare, Aprilie 2004

  1. DATA REVIZUIRII TEXTULUI Ianuarie 2017