Ministerul Sănătătii Ordin nr. 253 din 23/02/2018 Îngrijiri paliative

96

Ministerul Sănătătii  Ordin nr. 253 din 23/02/2018 entru aprobarea Regulamentului de organizare, functionare si autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 05/03/2018

Ordinul nr. 253/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, functionare si autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative

Văzând Referatul de aprobare nr. S.P. 1.188/2018 al Directiei management si structuri unităti sanitare si al Directiei generale

de asistentă medicală si sănătate publică,

având în vedere prevederile art. 77 lit. e), art. 136 lit. g), art. 163 alin. (4), art. 230 lit. m), art. 238 alin. (5) si art. 245 alin. (1) din

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu

modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Regulamentul de organizare si funcționare a serviciilor de îngrijiri paliative, denumit în continuare Regulament.

Art. 2. – În înTelesul prezentului ordin, termenii si noțiunile folosite au următoarele semnificaTii:

  1. a) îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenții si tratamente având ca scop îmbunătățirea calității vieții pacienților

si familiilor acestora, pentru a face față problemelor asociate cu boala amenințătoare de viață, prin prevenirea si înlăturarea

suferinTei, prin identificarea precoce, evaluarea corectă si tratamentul durerii si al altor probleme fizice, psiho- sociale si spirituale;

  1. b) îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă

îmbunătățirea prognozei fatale a stării de boală, precum si îngrijirile acordate în apropierea decesului;

  1. c) hospice: termen utilizat pentru a descrie unități sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienților cu

boli cronice progresive, si care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative si la domiciliu; în România conceptele de îngrijire

de tip hospice si îngrijire paliativă sunt superpozabile;

  1. d) echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesionisti cu instruire în domeniu si experiență corespunzătoare

pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componența

echipei variază în funcție de necesitățile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative.

Art. 3. – În funcție de nivelul de complexitate a îngrijirilor paliative sunt definite trei niveluri si intervenții de îngrijiri paliative.

  1. Nivelul 1. Educarea si sprijinul pacientului pentru autoîngrijire are ca scop asigurarea îngrijirii adecvate în perioadele dintre

intervențiile de îngrijiri paliative ale personalului medical; acest nivel este asigurat de către personalul din serviciile de îngrijiri

paliative de bază si specializate, în conformitate cu anexa nr. 4; acest nivel include următoarele intervenții:

  1. a) educarea si informarea pacientului pentru dobândirea încrederii, cunostințelor, abilităților pentru autoîngrijire;
  2. b) suportul acordat familiei pentru păstrarea sau prelungirea independenței funcționale a pacientului în contextul bolii si

îmbunătățirea capacității familiei de a face față problemelor ridicate de îngrijire a pacientului la domiciliu;

  1. c) organizarea de sesiuni de consiliere psihoemoțională pentru pacienți si aparținători, cu scopul înțelegerii si gestionării adecvate a bolii;
  2. d) organizarea de campanii de informare si constientizare a populației vizând îngrijirile paliative.
  3. Nivelul 2: Îngrijirea paliativă de bază este îngrijirea si suportul acordat pacienților si familiilor sau aparținătorilor acestora de către personalul medical din asistența primară, comunitară sau din spitale, având instruire de bază în domeniul îngrijirilor paliative,

certificată prin absolvirea unor programe de instruire acreditate de organisme profesionale competente si care au ocazional în îngrijire pacienți cu boli cronice progresive si cu nevoi de îngrijire paliativă; acest nivel include următoarele intervenții:

  1. a) evaluarea holistică: înțelegerea bolii de către pacient si familie, povara simptomelor, statusul de performanță, comorbidități, comunicarea si luarea deciziilor, sprijinul familiei si rețeaua de îngrijire, temeri legate de sfârsitul vieții, nevoi de educare referitoare la boală;
  2. b) intervenții de comunicare: comunicarea empatică, comunicarea diagnosticului si a prognosticului, evitarea comunicării diagnosticului/prognosticului real;
  3. c) managementul simptomelor: durerea, dispneea, anorexia, casexia, depresia, anxietatea, greața /vărsăturile, delirul, fatigabilitatea, insomnia;
  4. d) educația familiei si a pacientului în legătură cu drepturile sociale, mobilizarea pacientului, îngrijirea tegumentelor si a cavității

bucale, administrarea medicației, managementul nonfarmaceutic al simptomelor în îngrijirea terminală;

  1. e) manevre precum: montarea subcutanată a fluturasului, paracenteza, montarea cateterului urinar;
  2. f) monitorizarea pacientului;
  3. g) coordonarea îngrijirii cu serviciile specializate de îngrijiri paliative si/sau alte servicii specializate;
  4. h) îngrijirea terminală;
  5. i) manevre de nursing.
  6. Nivelul 3: Îngrijirea paliativă specializată este îngrijirea asigurată de furnizori autorizați pentru acordarea îngrijirilor paliative

specializate, prin echipe interdisciplinare formate din personal cu studii aprofundate în domeniul paliației, pentru care îngrijirile paliative reprezintă activitatea de bază; acestea asigură îngrijirea directă a pacienților si familiilor sau aparținătorilor acestora, precum si consultanță pentru nivelurile 1 si 2 de competență; acest nivel include următoarele intervenții:

  1. a) intervenții medicale: evaluarea holistică, stabilirea diagnosticului paliativ de etapă, managementul durerii si simptomelor, comunicarea, educarea si consilierea pacientului si familiei, susținerea pacientului si familiei în luarea deciziilor terapeutice si de îngrijire, organizarea sedințelor de consiliere cu pacientul si familia, efectuarea de manevre de diagnostic si terapeutice, prescrierea, aplicarea si monitorizarea tratamentului farmacologic si nefarmacologic adecvat, coordonarea îngrijirii între multiple servicii, îngrijire terminală;
  2. b) îngrijiri de tip nursing sunt enumerate în cele ce urmează, fără a fi exhaustive: evaluarea de nursing, îngrijirea escarelor, limfedemului, stomelor, tumorilor exulcerate, pansamente, mobilizarea pacientului etc.; administrarea de medicamente; metode nefarmacologice de tratament al simptomelor; educarea pacientului, familiei si a aparTinătorilor privind îngrijirea curentă si autoîngrijirea; monitorizarea pacientului;
  3. c) servicii conexe actului medical, pe care le prezentăm în continuare si care nu sunt exhaustive: kinetoterapie: evaluare funcțională, kinetoterapie profilactică, kinetoterapie respiratorie, masaj, posturări, kineziotaping si altele; servicii de asistență psihologică: evaluare psihologică specializată a pacientului si familiei, consiliere pentru pacient si familie, terapie individuală si de grup, evaluare risc doliu patologic, consiliere de doliu; servicii de terapie ocupaTională: terapia prin artă, meloterapie, aromaterapie;
  4. d) serviciile sociale sunt următoarele, fără a fi exhaustive: asistență pentru obținerea drepturilor legale – certificat de handicap, pensie, alte beneficii legale, obținerea de echipamente specializate, organizarea de perioade de respiro pentru aparținători; organizarea serviciilor de voluntari;
  5. e) servicii de suport spiritual pentru pacient si familie;
  6. f) servicii de educație si informare pentru autoîngrijire;
  7. g) serviciile de suport în perioada de doliu: scopul acestor servicii îl reprezintă facilitarea procesului de adaptare si reintegrarea socială a familiei/persoanei care a suferit pierderea unui membru apropiat, evitarea suferinței prelungite sau patologice si prevenirea stărilor de doliu patologic, prin oferirea suportului emoțional, psihologic si spiritual în perioada de doliu, cunoscând că 10-15% din persoanele afectate de decesul unei rude apropiate sunt în situație de risc de doliu patologic si au nevoie de suport de specialitate în perioada de doliu; suportul în perioada de doliu cuprinde trei componente:
  8. componenta 1: se adresează tuturor familiilor afectate de pierdere si constă în oferirea de informații sau suport minim prin 1-2 întâlniri cu echipa serviciului de îngrijiri paliative specializate, în vederea facilitării procesului de adaptare la pierdere; procesul se desfăsoară în general cu intervenție minimă a personalului de specialitate, în primele 6 săptămâni după decesul pacientului;
  9. componenta 2: se adresează membrilor familiilor cu nevoi complexe de adaptare la pierdere, identificate în timpul asistării pacientului cu boală cronică progresivă ca fiind persoane cu risc de dezvoltare a doliului patologic; suportul este asigurat de profesionisti cu pregătire în domeniul îngrijirilor paliative si în consiliere de doliu, membri ai echipei de îngrijiri paliative specializate care a fost implicată în asistența pacientului decedat; suportul se desfăsoară pe o perioadă de până la 12 luni după decesul pacientului;
  10. componenta 3: se adresează persoanelor afectate de o suferință prelungită/patologică datorată decesului unui membru de familie sau unei persoane apropiate; suferința patologică se poate manifesta prin probleme mentale si fizice severe – insomnie, depresie, imunodepresie, boli cardiace, suicid, afectare a integrării sociale; suportul este asigurat prin servicii specializate psihiatrice în situațiile în care serviciul de doliu face trimiteri spre serviciile de psihiatrie;
  11. h) intervenții de consultanță telefonică pentru pacienți si familii efectuate în îngrijirea paliativă specializată permit asigurarea continuității serviciului de îngrijiri paliative pentru pacienții aflați la domiciliu, 24 din 24 de ore si 7 zile pe săptămână; în categoria acestor intervenții sunt incluse următoarele intervenții, fără a fi exhaustive:
  12. monitorizare continuă a pacientului;
  13. educarea pacientului si familiei în aplicarea planului de îngrijire stabilit;
  14. screening pentru nivelul de urgență, solicitare si îndrumare spre serviciul adecvat, pe baza unor algoritmi agreați;
  15. consiliere psihoemoțională de bază;
  16. informare referitoare la servicii si resurse accesibile acestor categorii de pacienți;
  17. i) intervenții de consultanță pentru serviciile de îngrijiri paliative de bază se realizează prin numirea de mentori si coordonatori locali din serviciile specializate pentru serviciile de îngrijiri paliative de bază, cel puțin în primii 5 ani de funcționare a serviciilor de îngrijiri paliative de bază, prin consultații comune, telemedicină, întâlniri lunare, consultanță telefonică:
  18. Întâlniri lunare locale vor fi organizate, virtual sau față în față, cu durata a câte 2 ore pentru discuții de caz, educație, îmbunătățirea îngrijirii si coordonare. Participanții la întâlnirile lunare vor fi medici de familie, mentori, coordonatori locali, alt personal implicat în îngrijire. Pentru controlul calității si dezvoltarea modelului de îngrijire paliativă de bază, întâlnirile lunare sunt documentate pe baza unui format simplu care include data si durata întâlnirii, evidența participanților, pacienți analizați, pacienți inclusi în îngrijire, principalele nevoi si intervențiile aplicate, conținutul sesiunii de educare, lecții învățate pe plan local, probleme în aplicarea modelului de îngrijire paliativă si solicitări de adaptare a acestuia.
  19. Intervențiile oferite prin consultanță telefonică de suport pentru serviciile de îngrijiri sunt reprezentate de consultanță de urgență centrată pe pacient, educare si coordonarea cazului.

Art. 4. – Particularitățile serviciilor specializate de îngrijiri paliative pediatrice sunt următoarele:

  1. a) durata de asistență a copiilor beneficiari de îngrijiri paliative este de luni/ani, în funcție de specificul patologiei si prognosticul bolii;
  2. b) îngrijirea de respiro pentru familie este parte importantă a serviciilor de îngrijiri paliative pediatrice;
  3. c) unitatea de îngrijire este familia, de aceea îngrijirile paliative pediatrice asigură suportul întregii familii, inclusiv al fraților/surorilor copilului bolnav;
  4. d) îngrijirile paliative pediatrice se acordă într-un mediu adaptat si centrat pe nevoile copilului, de preferință la domiciliul copilului; familiile sunt îngrijitorii principali, iar casa copilului este locația în care trebuie asigurate dispozitivele si echipamentele care să permită asistarea eficientă a acestuia;
  5. e) coordonarea serviciilor este comprehensivă, astfel încât să asigure o îngrijire flexibilă, în funcție de nevoile familiei; pentru aceasta este important ca fiecărei familii să îi fie atribuit un coordonator de caz care este membru al echipei interdisciplinare, responsabil de coordonarea serviciilor oferite;
  6. f) îngrijirile paliative pediatrice se acordă respectând principiul accesibilității si continuității serviciilor timp de 24 ore.

Art. 5. – (1) Clasificarea pacienților se realizează potrivit nevoilor de îngrijire.

(2) Pacienți cu nevoi de bază si grad de complexitate redus sunt persoane cu boală cronică progresivă, cu nevoi de îngrijiri paliative manifestate ca suferință fizică, psihoemoțională sau spirituală usoară sau moderată, care nu au comorbidități si care au îngrijitori în cadrul familiei.

(3) Pacienți cu nevoi complexe sunt persoane cu boli cronice progresive care se află în una sau mai multe din următoarele situații:

  1. a) suferință moderată/severă în domeniul fizic, social, spiritual, psihoemoțional, inclusiv suferință fizică refractară sau suferință complexă existențială;
  2. b) lipsa familiei sau existența unor situații conflictuale majore în familie;
  3. c) prezența unor comorbidități multiple;
  4. d) depăsirea capacității de îngrijire medicală, situație stabilită în urma evaluării stării de sănătate efectuată de medicul de familie sau de medicul de specialitate.

Art. 6. – Evaluările si intervențiile specifice îngrijirilor paliative vor fi documentate în dosarul pacientului de către tot personalul implicat în acordarea serviciilor.

Art. 7. – Activitatea furnizorilor de îngrijiri paliative din România va fi monitorizată de către Direcția generală de asistență medical si sănătate publică din Ministerul Sănătății, care va elabora sinteza datelor transmise care va fi prezentată conducerii Ministerului SănătăTii.

Art. 8. – Regulamentul are în vedere dezvoltarea progresivă a îngrijirilor paliative în România, ca parte integrantă a sistemului de sănătate, în scopul cresterii constante si coordonate a gradului de acoperire a nevoii de asistență pentru populația vizată, prin utilizarea eficientă a resurselor umane si logistice existente si prin dezvoltarea de noi servicii.

Art. 9. – Principiile îngrijirii paliative sunt prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 10. – Locațiile si structurile prin care se acordă servicii de îngrijire paliativă sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 11. – Beneficiarii serviciilor de îngrijiri paliative sunt prezentați în anexa nr. 3.

Art. 12. – Resursele umane în îngrijirile paliative sunt prevăzute în anexa nr. 4.

Art. 13. – Condițiile igienico-sanitare, dotarea si echipamentele în serviciile de îngrijiri paliative în unităTile sanitare cu paturi sunt prevăzute în anexa nr. 5.

Art. 14. – Managementul pacientului în îngrijirile paliative este prezentat în anexa nr. 6.

Art. 15. – (1) Furnizorii de servicii de îngrijiri paliative specializate, indiferent de tipul lor, vor completa si vor trimite anual

Ministerului Sănătății – Direcția generală de asistență medicală si sănătate publică, până la 31 ianuarie al anului următor, chestionarul privind activitatea prestată în anul anterior, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7.

(2) Chestionarul prevăzut la alin. (1) va fi însoțit de raportul vizând activitatea prestată în anul anterior, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 8.

Art. 16. – Condițiile de autorizare a furnizorilor de îngrijiri paliative la domiciliu sunt prevăzute în anexa nr. 9.

Art. 17. – Modelul formularului de solicitare a autorizației de funcTionare în domeniul îngrijirilor paliative la domiciliu este prevăzut în anexa nr. 10.

Art. 18. – Modelul formularului autorizației de funcționare în domeniul îngrijirilor paliative la domiciliu este prevăzut în anexa nr. 11.

Art. 19. – Anexele nr. 1-11*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

*) Anexele nr. 1-11 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 bis.

Art. 20. – (1) Prevederile prezentului ordin se aplică unităților sanitare cu paturi din rețeaua Ministerului Sănătății, din rețeaua ministerelor si instituțiilor cu rețea sanitară proprie, unităților al căror management a fost transferat autorităTilor publice locale, precum si unităților sanitare private.

(2) Autorizarea funcționării serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu se face de către Ministerul Sănătății, iar autorizarea funcționării celorlalte structuri care oferă servicii de îngrijiri paliative se face de către direcțiile de sănătate publică teritoriale.

Art. 21. – Direcția generală de asistență medicală si sănătate publică, Centrul de resurse umane în sănătate publică, Direcția management si structuri sanitare din cadrul Ministerului Sănătății, direcțiile de sănătate publică județene si a municipiului Bucuresti, direcțiile medicale ale ministerelor si instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum si conducerea unităTilor sanitare implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 22. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 23. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă punctul 8 din anexa nr. 1 la Normele privind organizarea si funcționarea îngrijirilor la domiciliu, precum si autorizarea persoanelor juridice si fizice care acordă aceste servicii, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăTii si familiei nr. 318/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 12

aprilie 2003.

Art. 24. – Unitățile sanitare cu structuri de îngrijiri paliative aprobate/avizate la momentul intrării în vigoare a prezentului ordin vor avea la dispoziTie o perioadă de 12 luni pentru conformarea la prevederile prezentului regulament.

Ministrul sănătăTii,

Sorina Pintea

Bucuresti, 23 februarie 2018.

Nr. 253.