Naşterea de urgenţă

44
Nastere prin cezariana
Nastere prin cezariana

Naşterea de urgenţă

Orice femeie cu o sarcină mai avansată de 20 săptămâni care soseşte la serviciul de urgenţă cu semne de travaliu activ trebuie evaluată atent pentru a determina starea sa şi a fătului. Necesitatea de a recunoaşte complicaţiile materne şi neonatale în mediul prespitalicesc a devenit mai mare odată cu disponibilitatea sistemelor de transportare a pacientelor cu risc obstetrical crescut către centrele specializate.

Dezvoltarea centrelor de specialitate a condus la un declin semnficativ al mortalităţii neonatale, mai ales în cazul nou-născuţilor cu o greutate mai mică de 1500g în momentul naşterii.

 Distincţia dintre travaliul adevărat şi cel fals

Travaliul fals reprezintă prin definiţie contracţii uterine care nu duc la schimbări cervicale (colului uterin). El este caracterizat de contracţii scurte, neregulate care de obicei se limitează la zona inferioară a abdomenului.

Travaliul adevărat se caracterizează prin contracţii uterine dureroase care se repetă şi a căror intensitate şi durată cresc în mod constant şi duc la estomparea progresivă a dilataţiei cervixului.

Ruptura membranelor

Ruptura spontană a membranelor are loc la majoritatea pacientelor în cursul travaliului activ, iar istoricul rupturilor spontane de membrană implică raportarea evacuării bruşte de lichid transparent sau de culoarea sângelui.

Ruptura prematură a membranelor reprezintă ruptura ţesuturilor extraembrionare ce are loc cu mai mult de o oră înainte de începerea travaliului.

Naşterea de urgenţă

Obţinerea semnelor vitale şi începerea terapiei de suport, inclusiv accesul vascular şi monitorizarea mamei şi a fătului (dacă cea de-a doua este posibilă), reprezintă primul pas care trebuie făcut atunci când o femeie se află în travaliu activ.

În timp ce fătul coboară spre canalul de naştere şi ajunge la extremitatea proximală a vaginului, perineul se destinde pentru a acomoda capul copilului. Treptat, perineul se va subţia şi se va întinde pentru a permite trecerea nou-născutului.

Imediat după ce capul copilului a ieşit, trebuie aspirat nasul şi gura, iar odată cu eliberarea căilor aeriene, se poate continua cu scoaterea corpului. Dupa naştere copilul este uscat şi încălzit într-un incubator, unde i se pot acorda îngrijiri postnatale şi se calculează scorul Apgar la 1 şi la 5 minute după naştere. Aceste scor include culoarea pielii, tonusul muscular, pulsul, respiraţia şi reflexele.

Delivrenţa placentei

După naşterea copilului şi după prinderea cordonului ombilical în clame, se va evacua placenta la aproximativ 15-30 minute, aceasta fiind lăsata să se separe spontan sau va fi asistată printr-o tragere uşoară. După îndepărtarea placentei, uterul trebuie masat uşor pentru a stimula contracţiile, după care se administrează oxitocină.

Complicaţiile la naştere

  • Prolabarea cordonului ombilical.
  • Distocia umărului, ce reprezintă impactarea umerilor fătului la deschiderea pelvisului, după ieşirea capului. Complicaţiile distociei umerilor includ leziunea plexului brahial de la tragerea prea agresivă, hipoxia fetală din cauza respiraţiei îngreunate, compresia cordonului şi circulaţia fetală compromisă.
  • Prezentaţia pelviană, ce prezintă o rată de morbiditate de trei până la patru ori mai mare decât cea a prezentaţiilor craniene. Prezentaţiile pelviene au loc cel mai adesea la prematuri, deoarece este posibil să nu fi avut loc rotarea finală în pelvis.
  • Naşterea prematură, este o cauză majoră a naşterii precipitate, fiind adesea şi o cauză a naşterii de urgenţă. Bebeluşii prematuri se prezintă mai des în prezentaţie pelviană şi au un grad mai mare de morbiditate şi mortalitate.

 

Bibliografie:

  1. Medicină de urgenţă , ediţia a VI-a, vol. I , Ed. Alpha MDN.

2.Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014.

 

Articolul precedentToxoplasmoza – simptome cauze diagnostic tratament
Articolul următorReechilibrarea volemică
Clinical Content Manager în cadrul echipei Be-Healthy cu atribuții privind realizarea și moderarea materialelor științifice și articolelor cu conținut medical destinate pacienților sau specialiștilor în sănătate. În prezent este studenta anul V în cadrul Facultății de Medicină Generală, la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, având experiență editorială ca blogger cu profil de healthy living și competențe obținute prin programele de studii pedagogice și management medical.