Cancerul testicular

Cancerul testicular este  o formațiune tumorală malignă care apare și se dezvoltă la nivel testicular.

Cancerul testicular este mult mai frecvent întâlnit în rândul bărbaților tineri decât în rândul  bărbaților vârstnici. Tumorile maligne testiculare reprezintă aproximativ 5% din formațiunile tumorale maligne apărute în sfera uro-genitală la bărbați.   [3], [4]

Etiologie

Printre factorii de risc care determină apariția tumorilor maligne testiculare se numără următoarele elemente:

• Traumatismele testiculare
• Criptorhidia
• Orhitele, epididimitele
• Infecția cu virusul urlian, care determină atrofia țesutului glandular testicular
• Radiațiile ionizante
• Există anumite sindroame genetice asociate riscului crescut de apariție a tumorilor testiculare: sindromul Klinefelter, sindromul Down.
• Istoricul familial de tumoră malignă testiculară
• Utilizarea hormonoterapiei în timpul sarcinii
• Sindromul imunodeficienței umane (SIDA)
• Vârsta. Neoplasmul testicular este apanajul vârtelor tinere, cuprinse între 15 și 35 ani.
• Cele mai multe cazuri de tumoare malignă testiculară sunt înregistrate în rândul bărbaților albi. [2], [3], [4]

Simptomatologie

Bolnavii cu neoplasm testicular pot acuza:

• Durere la nivelul testiculelor sau în regiunea inghinală
• Tumefiere testiculară
• Creșterea în dimensiuni a bursei scrotale
• Dureri abdominale și lombare
• Mărirea de volum al sânilor (ginecomastie)
• Prezența manifestărilor clinice specifice inflamației testiculare: durere testiculară, edem scrotal, înroșirea scrotului, febră. [1], [2], [3], [4]

Diagnostic

Diagnosticul de neoplasm testicular se pune pe baza simptomatologiei clinice amintite anterior, a examinării clinice și a investigațiilor paraclinice (determinarea markerilor tumorali: ACE, AFP, LDH, HCG; ecografia; urografia intravenoasă). Confirmarea diagnosticului de tumoare malignă testiculară se realizează după efecuarea biopsiei și a examenului histopatologic.

Examinare clinică. La palparea regiunii scrotale medicul poate decela prezența unei formațiuni tumorale de consistență dură, neomogenă, neregulată, intens vascularizată, sensibilă la palpare.

Investigații paraclinice

Determinarea markerilor tumorali.

• HCG (Gonadotrofina corionică umană) este un hormon asemănător glicoproteinelor secretat în mod fiziologic de către placentă iar în condiții patologice de tumorile germinale (inclusiv tumorile maligne testiculare). Valoarea normală a HCG este cuprinsă între 1-2 ng/ml. Valori cescute ale HCG sunt întâlnite în cazul tumorilor maligne testiculare.
• LDH (lactat-dehidrogenaza) este o enzimă secretată de către tumorile testiculare, valori crescute ale LDH fiind întâlnite în neoplasmul testicular.
• ACE (antigenul carcino-embrionar) este un marker tumoral ale cărui valori sunt crescute în neoplasmul testicular.
• AFP (alfa fetoproteina) este o glicoproteină a cărei valori sunt crescute în cazul prezenței tumorilor maligne testiculare.

Ecografia permite vizualizarea formațiunii tumorale oferind informații cu privire la aspectul și dimensiunile acesteia. Pe ecografie, tumora testiculară prezintă structură ecogenă, heterogenă.

Urografia intravenoasă poate indica extensia leziunilor canceroase la nivelul ganglionilor regionali, prezența stazei urinare la nivel caliceal sau creșterea în dimensiuni a formațiunii tumorale cu devierea ureterului.

Examenul histopatologic evidențiază prezența celulelor canceroase la nivelul fragmentelor prelevate prin biopsie, confirmând diagnosticul de neoplasm testicular.   [1], [2], [3], [4]

          Tratament

Bolnavii cu neoplasm testicular pot benefecia atât de tratament chirurgical, cât și de tratament chimioterapic și radioterapic. Administrarea tratamentului poate fi realizată sub formă de monoterapie sau în asociere, în funcție de vârsta și statusul bolnavului precum și de gradul de extindere a leziunilor canceroase.

Tratamentul chirurgical presupune efectuarea orhidectomiei (îndepărtarea chirurgicală a testiculilor). Intervenția chirurgicală este tratamentul de elecție în cazul bolnavilor diagnosticați cu neoplasm testicular. În cazul tumorilor testiculare mari, avansate loco-regională, cu invadarea grupelor ganglionare, se recomandă limfadenectomie (îndepărtarea chirurgicală a ganglionilor invadați de procesul tumoral).

Chimioterapia este indicată atât preoperator, în cazul formațiunilor tumorale voluminoase, pentru reducerea în dimensiuni a masei tumorale, cât și postoperator, pentru a peveni apariția recidivelor tumorale. Studiile efectuate au demonstrat că tratamentul chimio- și radioterapic administrat în cazul bolnavilor cu neoplasm testicular prezintă rezultate satisfăcătoare. Dintre medicamentele citostatice administrate amintim: Adriamicină, Bleomicină, Cisplatin, Vincristină. În cazul bolnavilor cu neoplasm testicular se recomandă asocierea mai multor medicamente citostatice (polichimioterapie).

Tratamentul radioterapic este util pentru întreruperea extinderii procesului tumoral la nivelul ganglionilor aflați în regiunea mediastinală, retroperitoneală și supraclaviculară. Doza de iradiere pentru neoplasmul testicular este de 30 Gray. Durata tratamentului radioterapic este cuprinsă între 3 și 4 săptămâni.  [1], [2], [3], [4]

Bibliografie:

1. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, 2014
2. Th. Burghele, Patologie Chirurgicală vol.VI, Editura Medicală, București, 1972
3. Testicular Cancer, link: https://www.cancer.org/cancer/testicular-cancer.html
4. Testicular Cancer, link: http://emedicine.medscape.com/article/279007 .