
Procesul de îmbătrânire constă în involuţia fiziologică umană, însoţită de modificări structurale şi funcţionale ale organelor. Instalarea este lentă, progresivă şi inevitabilă.
Există astfel 3 forme de îmbătrânire:
– îmbătrânire reuşită: simplul efect al timpului care trece. Fără patologii evolutive. Conservarea capacităţilor funcţionale;
– îmbătrânire obişnuită: fără patologii evolutive, dar cu o limitare relativă a capacităţilor funcţionale;
– îmbătânire patologică: cu patologii cronice evolutive, provocând handicapuri şi dependenţă care poate ajunge până la dependenţa totală pentru toate activităţile vieţii cotidiene.
În funcţie de vârstă se disting 3 stadii ale îmbătrânirii:
– „bătrânii tineri”: între 65 şi 75 de ani;
– „bătrânii”: între 75 şi 85 de ani;
– „bătrânii bătrâni”: 85 de ani şi peste.
Este mai puţin important de luat în considerare vârsta „cronologică” decât vârsta „fiziologică”, determinată de efectele îmbătrânirii, de patologiile cronice evolutive, de eventualele sechele ale unor patologii non-evolutive şi de patologiile acute actuale.
Geriatria se ocupă în general de pacienţii de 75 de ani şi peste această vârstă.
Cauzele îmbătrânirii
Multifactoriale, incomplet elucidate.
Există factori intrinseci (factori genetici…) şi factori extrinseci (de mediu…).
Factori metabolici: glicolizarea proteinelor responsabilă pentru pierderea elasticităţii ţesuturilor conjunctive; stresul oxidativ şi acumularea radicalilor liberi care are consecinţe dăunătoare.
Alterarea ADN-ului şi în special scurtarea telomerelor.
Consecinţele îmbătrânirii asupra organelor
Capacităţile funcţionale sunt conservate în stare bazală, în repaus, în ciuda îmbătrânirii inevitabile.
Capacităţile de adaptare la efectele îmbătrânirii sunt deci deja angajate pentru a asigura această funcţionare normală în timpul repausului şi nu mai pot fi utilizate pentru a asigura funcţionarea în condiţii deosebite sau de efort. În consecinţă, există o diminuare progresivă a rezervei funcţionale o dată cu vârsta şi o mai slabă reactivitate în situaţiile de efort sau la testările dinamice.
Principii de prevenţie a îmbătrânirii patologice
• întreţinerea capitalului de bază intelectual (stimulare familială, socială);
• întreţinerea capitalului de bază fizic: practicarea regulată a unei activităţi fizice de durată (30 de minute de mers pe jos zilnic, de exemplu), dar şi contra unei rezistenţe pentru a conserva capitalul muscular;
• întreţinerea capitalului de bază relaţional;
• prevenţia bolilor infecţioase atunci când este posibil (vaccinare);
• profilaxia cardio-vasculară: importanţa igienei vieţii;
• renunţarea la tutun, consumul moderat de băuturi alcoolice; 5 fructe sau legume pe zi;
• tratatea precoce a afecţiunilor susceptibile de a provoca decompensarea în cascadă a patologiilor cornice evolutive,