Sigheloza – manifestări clinice, diagnostic și tratament

Sigheloza este o colită infecțioasă, inflamatorie acută,dată de genul Shigella. Boala se mai numește dizenterie bacilară, dar majoritatea pacienților dezvoltă doar o diaree ușoară fără a se ajunge la  simptomatologie dizenterică.

Etiologie

Germenii sunt gram-negativi, subțiri, imobili,ce fac parte din familia Enterobacteriaceae, genul Escherichae, fiind înrudiți cu Escherichae coli (E.coli).

Epidemiologie

Genul este adaptat în mare măsură la gazde, omul și câteva primate sunt gazde. Transmiterea este prin contact direct, calea fecal-orală.

Patogeneză și histopatologie

Invazia se face la nivelul epiteliului colonic, de la celulă la celulă prin endocitoză. Odată cu multiplicarea la nivel celular a germenilor, aceștia devin ofensivi.

Manifestări clinice

Semnele diferă de la pacient la pacient, cel mai întâlnit simptom este febra, apoi diareea care poate să fie autolimitantă sau car poate să evolueze către dizenterie. Dizenteria este reprzentate de scaune dese (10-30  de scaune /zi) cu volum redus, mucus, puroi și sânge. Sindromul hemolitic-uremic este prezent in infecția cu Sigheloza dysenteriae de tip 1. Primele semne sunt se scădere marcată ahematocritului și oligurie, cu progresie spre insuficiență renală cu anurie și insuficiență cardiacă cu anemie severă. Rata de deces este de 10% dar mulți au nevoie de dializă sau transplant renal în urma sindromului  hemolitic-uremic.

Diagnosticul și examenul de laborator

Anticorpii față de antigenele somatice apar rapid, se pot efectua teste serologice. Diagnosticul de certitudine este pus pe baza culturii pozitive. Endoscopia evidențiază mucoasă hemoragică cu ulcerații și secreții de mucus, întâlnite la nivelul colonului distal. Diagnosticul diferențial se face cu alte infecții: E.coli, Campylobacter jejuni, Salmonela enteritidis, Yersinia enterocolittică, Clostridium dificile și altele. În cazul patologiei neinfecțioase cu care se face diferența în diagnostic este boala Crohn și colita ulcerativă.

Tratament

În general este recomandată ampicilina (50-100mg/kg corp /zi) și trimetoprim-sulfametoxazolul. Se mai administrează și tratament pentru complicațiile apărute.

Profilaxia

Spălarea mâinilor, decontaminarea toaletelor sanitare și protecția modului de preparare al alimentelor. Copiii din colectivități trebuie ținuți acasă în perioada de contaminare și trebuie să li se efectueze coprocultura periodic.

 

Bibliografie:

  1. Harrison, Principiile medicinei interne, Ediţia XIV, Editura Teora,2002.
  2. https://www.mayoclinic.org/search/search-results?q=Shigellosis
  3. http://www.merckmanuals.com/home/infections/bacterial-infections/shigellosis