Sindromul nefritic – simptome, diagnostic și tratament

310
Imagine 3D a sistemului urinar
Imagine 3D a sistemului urinar

Sindromul nefritic se caracterizează prin apariţia bruscă a unei hematurii microscopice abundente (uneori poate să fie macroscopică), cu proteinurie glomerulară, hipertensiune arterială (HTA), edeme şi insuficienţă renală acută.

Sindromul nefritic are atât cauze primare, cât şi secundare. Cauzele primare (idiopatice) sunt fără o cauză decelabilă,  iar cele secundare, sunt reprezentate de boli autoimune, neoplazii, boli infecţioase, cum ar fi glomerulonefrita postreptococică, glomerulonefrita asociată sepsiului, abcese viscerale, endocardita infecţioasă.

Cauzele diferă în funcţie de vârstă, iar mecanismele în funcţie de cauză. Sindromul nefritic este o manifestare a inflamaţiei glomerulare, care duce la “scăparea” de hematii în urină, existând atât forme acute, cât şi cronice. Glomerulonefrita (GN) postinfecţioasă este prototipul de glomerulonefrită acută, dar boala poate fi determinată şi de boli sistemice, precum bolile de ţesut conjunctiv şi paraproteinemii. Glomerulonefrita cronică are caracteristici similar GN acute, dar se dezvoltă mai lent şi poate exprima proteinurie uşoară către moderată. Exemplele sunt nefropatia IgA şi nefropatia ereditară.

Retenția de sare și apă este cauzată de scăderea ratei de filtrare glomerulare (RFG) și poate duce la congestia circulatorie.

        

Semne şi simptome

Bolnavul prezintă edeme, care apar inițial la nivelul feței și membrelor superioare fiind cauzate de incapacitatea rinichiului de a excreta sodiul, oligurie (micşorarea volumului urinelor, sub 500 ml/24h), hipertensiune arterială, proteinurie, hematurie, azotemie.

Bolnavul poate prezenta şi simptome nespecifice, cum ar fi astenie fizică, frisoane, febră.

 

Paraclinic

  • ecografie abdominală;
  • sumar de urină;
  • uree;
  • creatinină;
  • ecografie cardiacă;
  • EKG;
  • exudat faringian;
  • investigaţii imagistice radiologice;
  • examen fund de ochi;
  • biopsie renală;
  • alte teste etiologice specifice (titrul ASLO).

 

Diagnostic

Diagnosticul de sindrom nefritic se pune pe baza anamnezei, examenului fizic şi uneori pe baza biopsiei renale.

Cilindrii hematici evidențiabili la sumarul de urină confirmă diagnosticul. Proteinuria este de obicei <3 g/zi. Cele mai multe forme de sindrom nefritic, reprezentate de glomerulonefrite, au mecanisme imune umorale.

Evoluția clinică depinde de leziunile subiacente.  Prognosticul variază în funcţie de cauză.

 

Tratament

  • Etiologic – tratarea bolii de bază, tratament specific pentru neoplazii, boli autoimune, renunțarea la fumat (duce la scăderea proteinuiriei).
  • Patogenic – pentru sindroamele nefritice primitive. Se administrează corticoizi, imunosupresoare.
  • Simptomatic:

– sindrom edematos: restricţie de sare, diuretice de ansă;

-anemie: transfuzii de sanguine;

-HTA: diuretice de ansă, blocante de calciu;

– administrarea de antibiotice dacă este cazul unui agent infecțios.

 

 

Bibliografie:

  1. Harrison, Manual de medicina, ediţia a18a , editura All, 2014.
  2. Le Book des ECN, Ediţia în limba română, Editura Medicală Universitară Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca, 2011.
  3. Manualul Merck, Ed. All, Ediţia a 18- a.