Sinuzita – cauze, tablou clinic, diagnostic şi tratament

Sinuzita reprezintă inflamaţia mucoasei sinusurilor paranazale. Poate să afecteze un singur sinus sau poate sa afecteze toate sinusurile (pansinuzită).

 Cauze

Cauzele sinuzitei este reprezentată de către factorii etiologici şi factorii favorizanţi. Factorii etiologici sunt reprezentaţi de: virusuri, pneumococ, haemophilus influenza, stafilococ, flora anaerobă în sinuzite odontogene ( sinuzita maxilara de cauza dentara), suprainfecţie micotică.

Factorii favorizanţi sunt:

  • locali: deviaţii de sept, polipoza nazală, tumori, sinusuri septate;
  • de vecinătate: infecţii dentare (pulpite, gangrenă);
  • generali: scăderea puterii de apărare (locală şi generală), alergie, diabet, frig, umezeală, poluare.

În sinuzita acută infecţia este monobacteriană, iar în sinuzita cronică, infecţia este polimorfă.

 

Tablou clinic

Subiectiv:

  • durerea – la nivelul feţei şi a capului, senzaţie de presiune la nivelul sinusurilor, se accentuează la: strănut, mişcări bruşte ale capului, aplecarea capului. Palparea punctelor sinuzale – sunt afectate terminaţiile nervoase ale trigemenului din pereţii sinuzali. În sinuzita sfenoidală, durerea este occipitală şi în regiunea temporală;
  • rinoreea – de obicei este unilaterală, culoarea şi vâscozitatea sunt variabile: de la secreţie mucoasă la secreţie muco-purulentă, galben-verzuie, inodoră de obicei, devine fetidă în sinuzita odontopatică;
  • obstrucţia nazală – intermitentă sau permanentă, de obicei unilaterală;
  • tulburări de olfacţie – hiposmia (diminuarea simţului olfactiv), anosmia (absenţa simţului olfactiv), cacosmia (miros neplăcut) în sinuzita odontopatică;
  • semne generale – febră în procesul acut sau în cazul unor complicaţii, astenie, inapetenţă.

Obiectiv:

  • la inspecţie se obervă tumefacţia tegumetară;
  • la palpare, punctele sinuzale sunt sensibile;
  • rinoscopia anterioară evidenţiază congestia mucoasei nazale şi secreţia de aspect variabil din meatul mijlociu;
  • rinoscopia posterioară evidenţiază atât congestia, cât şi edemul mucoasei şi se observă secreţia care se scurge spre rinofaringe.

 

Diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv al unei sinuzite se efectuează prin: anamneză, examen obiectiv, care constă în rinoscopie anterioară, endoscopie şi examen radiologic. Computer-tomografia este de preferat, precum şi puncţia sinusală şi examenul bacteriologic al secreţiei.

 

Tratament

Tratamentul unei sinuzite constă în: favorizarea drenajului, prin vasoconstricţie nazală, antibiotic, de preferat după antibiogramă, precum şi tratamentul simptomatic: antiinflamator, antipiretic, antialgic.

 

Bibliografie:

  1. Gârbea Şt., Moga I. – Rinologie, patologia nasului şi a sinusurilor paranazale, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985
  2. Sarafoleanu C. – Rinologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2003
  3. Longo, Fauci, Kasper, Hauser, Jameson, Loscalzo – Harrison, Manual de Medicină, Ediţia a 18- a, Ed. ALL.