Şocul cardiogen

62

Şocul cardiogen

Şocul cardiogen este definit ca o stare de debit cardiac scăzut ce determină o perfuzie tisulară inadecvată în ciuda volumului circulant excesiv sau adecvat.

Factorii de risc:

  • vârsta înaintată
  • sexul feminin
  • eveniment ischemic actual: fracţie de ejecţie afectată, infarct extins, ocluzia proximală a arterei coronare descendente anterioare stângi, localizare anterioară a infarctului miocardic, asocierea unei boli multivasculare
  • antecedentele medicale: infarct miocardic anterior, insuficienţă congestivă, diabet

Simptomatologie

  • hipotensiune
  • tegumente reci, marmorate (perfuzie slabă)
  • dispnee
  • raluri (datorate edemului pulmonar )
  • durere toracică (cauză – IMA)
  • alterarea statusului mental

Diagnostic

Diagnosticul este pus în urmă semnelor şi simptomelor clinice în concordanţă cu investigaţiile paraclinice.

Investigaţii paraclinice

Electrocardiograma (ECG):

ECG este necesară pentru depistarea ischemiei sau infarctului, evaluarea aritmiei şi oferă dovezi ale tulburărilor electrolitice (ex.hipopotasemie), sau a toxicităţii medicamentoase (ex.digoxin).

Radiografia toracică:

Radiografia toracică este indicată în cazul tuturor pacienţilor instabili. În mod tipic arată congestie sau edem pulmonar, vascularizaţie pulmonară crescută, revărsat pleural şi infiltrate alveolare.

Analize de laborator:

  • nivelul seric de peptid natriuretic tip B (PNB)
  • markerii cardiaci
  • gazele sangvine arteriale
  • lactatul seric
  • electroliţii
  • magneziul seric.

Ecocardiografia:

Ecocardiografia transtoracică reprezintă o tehnică utilă pentru confirmarea contractilităţii alterate a ventriculului stâng şi pentru susţinerea de şoc cardiogen. Ecocardiografia oferă informaţie despre disfuncţia ventriculară (hipochinezie, achinezie sau deschinezie) şi poate identifica disfuncţia miocardică incipientă. Împreună cu eco-Doppler color, ecocardiografia transtoracică poate defini cauzele mecanice ale şocului cardiogen, precum regurgitarea mitrală sau DSV.

Tratament

Terapia medicală trebuie considerată o măsură de temporarizare până la pregătirea pentru tratamentul definitiv de restabilire a permeabilităţii coronariene. Terapia începe cu oxigen suplimentar pentru reducerea dispneei şi anxietăţii datorate hipoxiei, urmată de monitorizare cardiacă şi abord intravenos.

Intubaţia endotraheală este deseori necesară pentru menţinerea oxigenării şi ventilaţiei. În şocul cardiogen revascularizarea precoce prin angioplastie coronariană percutană transluminală sau by-pass al arterei coronare este cea mai importantă intervenţie salvatoare de viaţă.

 

Bibliografie:

  1. Medicină de urgenţă , ediţia a VI-a, vol. I , Ed. Alpha MDN.
  2. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014.

 

Articolul precedentȘocul septic – simptome, diagnostic și tratament
Articolul următorŞocul neurogen
Clinical Content Manager în cadrul echipei Be-Healthy cu atribuții privind realizarea și moderarea materialelor științifice și articolelor cu conținut medical destinate pacienților sau specialiștilor în sănătate. În prezent este studenta anul V în cadrul Facultății de Medicină Generală, la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, având experiență editorială ca blogger cu profil de healthy living și competențe obținute prin programele de studii pedagogice și management medical.