Tratamentul în diabet

Scopul tratamentului | Ținta nivelului glicemiei | Tratamentul în diabet | Factori care afectează glicemia | Recomandări tratament non-insulinic | Recomandări tratament insulină | Calculul dozei de insulină | Sensibilitatea la insulină

 

Care sunt scopurile tratamentului pentru persoanele cu diabet?

Scopul tratamentului recomandat persoanelor cu diabet zaharat este de a menține nivelul glicemiei cât mai aproape de normal, evitând complicațiile acute ale diabetului, cum ar fi hipoglicemia sau hiperglicemia (cetoacidoza), precum și complicații cronice (nefropatie, retinopatie, neuropatie, boala coronariană, accidentul vascular cerebral) și având o bună calitate a vieții. Aceasta din urmă poate să însemne pentru persoana cu diabet o mai mare libertate în alegerea alimentelor, în programul meselor și permițând astfel o mai mare flexibilitate în programul său zilnic.

 

Scanexpert - Centre de excelentă în imagistică

Care este ținta nivelului glicemiei pentru persoanele cu diabet?

Nivelurile țintă ale glicemiei sunt 80-120 pentru glicemia de dimineață și 80-140 pentru glicemiile postprandiale (măsurate la 2 ore după masă). În timpul sarcinii, în cazul copiilor mici sau a celor care nu recunosc semnele de hipoglicemie, obiectivele care ar trebui atinse sunt stabilite de către medicul curant.

 

Tratamentul în diabet

Tratamentul în diabet este stabilit de medicul curant împreună cu persoana cu diabet și poate include:

  • Recomandări privind dieta
  • Recomandări privind stilul de viață
  • Tratament medicamentos (tratament oral sau injectabil)
  • Monitorizarea zilnică sau periodică a unor parametri afectați de diabet (de exemplu glicemia, greutatea, etc.)

Până în prezent, nu a fost identificată o modalitate de a vindeca diabetul, așa că recomandările medicului specialist trebuie urmate pe tot parcursul vieții.

Dieta și un stil de viață sănătos sunt recomandate tuturor persoanelor diagnosticate cu diabet și reprezintă elemente esențiale pentru a evita apariția complicațiilor acute sau cronice ale diabetului.

În România, prin programul național curativ pentru diabet, sunt oferite în mod gratuit un număr de consultații la medicul generalist sau la diabetolog, medicația conform prescripției specialistului precum și o serie de dispozitive (pompe de insulină, sisteme de monitorizare continuă a glicemiei, teste pentru aparatele de determinare a glicemiei) și analize medicale.

 

Ce afectează nivelul glicemiei?

Glicemia este afectată de mulți factori cum ar fi: medicația (de exemplu doza de insulină), modalitatea de administrare a medicației (odată pe zi, sau înainte de mese, etc.), prezența sau lipsa stresului, dieta, sau efortul fizic.

 

Recomandări pentru persoanele cu diabet tratate cu alte produse decât insulina

În funcție de medicația prescrisă, discutați cu medicul curant pe lângă tipul de medicamente, momentul în care trebui să fie administrate, dieta recomandată (numărul recomandat de carbohidrați, grăsimi și calorii), țintele care ar trebui atinse pentru a evita apariția complicațiilor, frecvența și tipul controalelor periodice.

Este bine să discutați cu medicul curant și ce puteți face dacă:

  • Faceți efort mai mare decât în mod obișnuit
  • Consumați mai puțin sau mai mult decât a fost recomandat
  • Vă îmbolnăviți (de exemplu dacă faceți febră sau aveți o infecție)
  • Plecați în călătorie
  • Aveți examene sau alte activități cu un stres ridicat

 

Recomandări pentru persoanele cu diabet tratate cu insulină

În ziua de azi, terapia intensivă cu insulină în doze multiple permite o mai mare flexibilitate în alimentație și activitate, dar include injecții multiple sau utilizarea unui sistem de perfuzie continuă cu insulină cu ajutorul unei pompe de insulină; se poate face în acest mod ajustarea dozelor de insulină în funcție de cantitatea și calitatea alimentelor astfel încât să fie evitate situațiile de hipo sau hiperglicemie.

 

Pompa Automata de Insulinat Minimed Medtronic

Persoanele care urmează un tratament cu combinații de insuline rapide / ultra-rapide și cu acțiune medie (de tipul COMB sau MIX) au mai puțină libertate în ceea ce privește tipul de dietă, dar și în ceea ce privește momentul de administrare a injecțiilor. Aceste forme de tratament sunt mai rigide și nu permit flexibilitatea în alimentație pe care de multe ori o caută persoanele cu diabet.

Persoanele cu diabet de tip 2 pot primi un tratament mixt (medicație orală și insulină cu acțiune lentă). Deoarece insulina cu acțiune lentă nu poate răspunde în mod prompt unei vieți mai dinamice, urmați recomandările medicului referitoare la aceste situații .

 

Cum se va calcula corect doza de insulină bazală?

Dacă doza de insulină bazală (insulina cu acțiune prelungită) administrată seara a fost calculată corect se poate observa prin măsurarea glicemiei de dimineață. Dacă glicemia de dimineață se încadrează în obiectivele menționate mai sus, atunci doza de insulină bazală este cea corectă. Dacă glicemia de dimineață este ridicată fără hipoglicemie nocturnă, atunci doza de insulină bazală trebuie crescută. Deciziile de modificare a dozei de insulină bazală trebuie să respecte ”regula de trei zile”. Înainte de a modifica doza de insulină bazală trebuie ca timp de trei zile la rând să determinați valori în afara celor țintă stabilite de medicul curant. Schimbarea dozei de insulină bazală se face cu 2 unități atunci când doza este mai mare de 10 unități și o cu unitate când doza este mai mică de 10 unități.

 

Sensibilitatea la insulină și necesarul specific

Persoanele care sunt tratate cu insulină rapidă sau ultrarapidă trebuie să își cunoască sensibilitatea la insulină (cât de mult îi scade glicemia la administrarea unei unități de insulină) și necesarul specific (ce cantitate de insulină trebuie administrată pentru un gram de carbohidrați). Atât sensibilitatea la insulină, cât și necesarul specific sunt complet individualizate pentru fiecare persoană. În plus, valorile lor pot fi diferite la momente diferite ale zilei, deoarece sensibilitatea la insulină a individului variază în condiții normale în decursul perioadei de 24 de ore.

 

Discutați cu medicul dumneavoastră modalitatea de a calcula acești doi parametri.

Pentru a determina că o doză de insulină este eficientă pentru a acoperi masa, ar trebui ca glicemia postprandială (glicemia măsurată la 2 ore după masă) să se afle în obiectivele menționate mai sus.

Pentru a stabili dacă valoarea sensibilității este cea corectă,  glicemia trebuie să revină la niveluri normale la 2 ore după o corecție de glicemie.

Este corect să calculați doza de insulină empiric?

De multe ori persoanele cu diabet calculează doza de insulină în mod empiric, ceea ce nu este întotdeauna corect.

Glicemia postprandială (de după mese) este în principal afectată de aportul (consumul) de carbohidrați. Pentru un tratament corect, carbohidrații recomandați pentru mesele zilnice trebuie distribuiți pe mese (mic dejun, prânz, cină, etc.) și dozele de insulină sunt calculate în funcție de carbohidrații din fiecare masă. Ar trebui, prin urmare, ca fiecare persoană cu diabet zaharat să fie instruită să recunoască / evalueze corect conținutul de carbohidrați al fiecărei mese, astfel încât să poată calcula doza de insulină necesară.

Doza de insulină administrată trebuie de asemenea ajustată în funcție de glicemia măsurată înaintea mesei. Acest lucru este necesar dacă înainte de masă avem o glicemie care se află în afara obiectivelor stabilite de medicul nostru. Pentru a calcula doza necesară pentru a corecta nivelul glicemiei de dinaintea mesei ar trebui să fim conștienți de sensibilitatea corpului nostru la insulină, informație care trebuie furnizată de medic.

 

Bibliografie:

1.N. Hâncu, I. A. Vereşiu – Diabetul Zaharat, Nutriţia, Bolile Metabolice, Ed. Naţional, 1999
2. N. Hâncu (coordonator) – Recomandări pentru Managementul Clinic al Persoanelor cu Diabet Zaharat tip
II, Jurnalul Român de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice, Vol. II, supl. II, 2001
3. N. Hâncu (coordonator) – Recomandări pentru Managementul Obezităţii şi Supraponderii la Adulţi. Jurnalul Român de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice, Vol. II, supl. I, 2001

4. C. Ionescu-Târgovişte – Diabetologia Modernă, Ed. Tehnică, 1997
5. M. Grigorescu şi O. Pascu – Tratat de Gastroenterologie Clinică, Ed. Tehnică, Vol. II. 1997
6. V.T. Mogoş – Alimentaţia în Bolile de Nutriţie şi Metabolism, Vol. I, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1997
7. L. Gherasim – Medicină Internă, Vol II-III, Ed. Medicală, ed.1 – 1996 şi ed. 2 – 1998
8. American Diabetes Association : Clinical Practice Recommendations . Diabetes Care, supl. I, ianuarie 2002
9. I. Mincu, V.T. Mogoş – Bazele practice ale Nutriţiei Omului Bolnav, Imprimeriile Ed. Coresi, Bucureşti, 1997