Tromboza venoasă profundă – factori de risc, simptome, diagnostic și tratament

Tromboza venoasă profundă se caracterizează prin obstrucția totală sau parțială a venei printr-un cheag numit tromb. Această blocare a vasului de sânge este precedată de reacția inflamatorie a endoteliului vascular.

Fiziopatologia tromboflebitei profunde descrie triada Virchow: leziune endotelială, încetinirea vitezei de circulație a sângelui prin vas (stază) și hipercoagulabilitate.

Factori de risc

• Vârsta pacientului (peste 40 ani)
• Imobilizare la pat prelungită (intervenții chirurgicale ale bazinului, abdomenului, ortopedice etc.)
• Obezitate
• Sarcină
• Neoplazii
• Hipercoagulare sangvină
• Deficit de fibrinoliză
• Hipervâscozitate a sângelui
• Consum îndelungat de anticoncepționale orale.

Tablou clinic

1. Semne locale:

• Durere, în zona afectată, instalată recent,
• Creșterea în volum a segmentului afectat (edem),
• Modificări tegumentare (cianoză, cordon flebitic etc.),
• Manevrele de provocare sunt pozitive (manevra Valsalva, semnul Mozes, semnul Lowenberg etc.).

2. Semne generale:

• Anxietate,
• Tahicardie,
• Ușoară febră.

Forme clinice de tromboză venoasă profundă:

1. Tromboza venoasă profundă distală situată în plantă, gambă și segmentul popliteu. Această tromboză distală are un tablou clinic mai șters, durerea locală și edemul sunt cel mai des întâlnite semne, iar riscul de embolie este ridicat.
2. Tromboza proximală ce cuprinde venele femurale și iliace se manifestă clinic mai accentuat, riscul embolic este foarte ridicat. Frecvent evoluează spre insuficiență venoasă.
3. Tromboza membrelor superioare este rară, 5% din totalul cazurilor de tromboză. Localizarea cea mai frecventă este axială și subclavicular. Cazurile de embolie sunt rare, iar clinic este asemănătoare trombozei venoase profunde de la membrul inferior.

Examen Paraclinic

1. Ecografia Doppler pune în evidență prezența sau absența fluxului sangvin venos, evidențiază trombul și permite evaluarea peretelui venos. Este metoda de investigație cu sensibilitate și specificitate ridicată.
2. Examenul CT stabilește vechimea trombului și aduce informații despre etiologia lui.
3. Explorarea RMN aduce aceeași informație doar că prezintă o mai bună acuratețe.
4. Venografia cu substanță de contrast este metoda radiologică ce evidențiază un deficit de umplere- trombul.
5. Teste serologice prin care se analizează coagularea și fibrinoliza: D-dimeri, monomeri de fibrină, factorul 4 plachetar, fibrinopeptidul A etc.).

Diagnostic pozitiv

În 50% din cazuri prezintă durere, edem și manevre de provocare pozitive. Jumătate din pacienţi sunt oligo/asimptomatici.

Diagnostic diferențial

• Paniculite, celulite,
• Erizipel,
• Limfangită acută,
• Compresiuni venoase înalte,
• Ocluzie de arteră aortă,
• Edeme unilaterale din altă etiologie,
• Sindrom posttrombotic.

Evoluție și complicații

Cel mai frecvent evoluția este spre una sau mai multe complicații

• Trombembolismul pulmonar este prezent1/3 din cazuri,
• Sindrom posttrombotic,
• Insuficiență venoasă cronică.

Tratament

1. Profilactic este indicat la grupele de risc după cum urmează:

• Risc redus: intervenții chirurgicale sub 40 ani;
• Risc moderat: intervenții chirurgicale la persoanele cu vârstă cuprinsă între 40-60 ani, fără alt factor de risc;
• Risc înalt: intervenții chirurgicale la peste 60 de ani, fără alt factor de risc, intervenții chirurgicale la persoanele cu vârstă cuprinsă intre 40-60 ani, care au și alt factor de risc;
• Risc foarte înalt: persoanele de peste 40 de ani care suferă o intervenție chirurgicală, dar care au avut în antecedente tromboflebită.

Metodele profilactice sunt bandaje compresive la membrele inferioare și administrare de anticoagulante7-10 zile postoperator.

2. Curativ se efectuează cu:

• Heparina fracționată/nefracționată,
• Anticoagulante orale (Warfarină 5-10mg, Trombostop 2 mg, Sintrom 4mg),
• Fibrinolitice (Streptokinaza în bolus: de 500000 U i.v. în 20 de minute urmată de 150000 U/h perfuzie 10 ore, Urokinaza: perfuzie continuă 4500u/kg/h).

3. Intervențional de regulă prin dilatarea venei cu balon.

Bibliografie:

• „Bolile aparatului cardiovascular”- maria Pușchiță, Editura MIRTON, timișoara 2005.
• Manualul MERK, Ediția a XVIII-a, Editura All, București, 2014.
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/deep-vein-thrombosis/symptoms-causes/syc-20352557.