Ulcerul gastric – patogenie, simptome, diagnostic și tratament

Young man having a stomachache Human gastritis Concept with Healthcare And Medicine.

Ulcerul gastric, ca și cel duodenal, este o boală cronică caracterizată prin pierdere de substanță la nivel parietal, având profunzimi variate. Este mai rar decât ulcerul duodenal, apare mai frecvent după 50 de ani și afectează în egală măsură ambele sexe.

Patogenie

În ulcerul gastric echilibrul dintre agresiunea clorhidropeptică și mecanismele de apărare ale mucoasei se rupe pe seama scăderii eficienței acestora, leziunea ulceroasă putând apărea în condiții de aciditate normală sau chiar hipoaciditate.

Scanexpert - Centre de excelentă în imagistică

Scăderea eficienței barierei proectoare a mucoasei se poate realiza prin:

  • Alterarea barierei celulare gastrice
  • Refluxul alcalin la nivelul stomacului
  • Infecția cu Helicobacter pylori are o importanță mai redusă decât în ulcerul duodenal.

Tablou clinic

Simptomatologia clinică este dominată de durere abdominală apărută cel mai frecvent în epigastru cu iradiere spre hipocondrul stâng sau drept, mai rar retroxifoidiană sau retrosternală. Durerile apar precoce postprandial și au caractere diferite: crampă, arsură sau dureri lancinante. Aceste dureri uneori necaracteristice nu se calmează la administrarea de alcaline.

Grețurile si vărsăturile sunt consecința refluxului gastroesofagian al secrețiilor acide gastrice și sunt asociate cu pirozis. Hemoragiile sunt frecvente mai ales sub formă cronică manifestată prin melenă variabilă, ducând la instalarea anemiei cronice.  Alteori hemoragia este masivă fiind exprimată prin hematemeză și/sau melenă.

Examinări paraclinice

Examinările baritate gastrice reușesc să confirme diagnosticul în procent foarte mare în cazul ulcerelor profunde, dar în cazul ulcerelor superficiale examinările pot fi neconcludente.

Semnul distinctiv al ulcerului gastric este nișa ulceroasă situată cel mai frecvent pe mica curbură gastrică.  Nișa reprezintă o ieșire a substanței de contrast în afara conturului gastric. Nișele pot fi de diferite forme: unghiulare, mici cu halou sau pediculate. Uneori nișele pot fi gigante chiar peste 5 mm fiind regulă penetrante în organele din jur.

Gastroscopia completează informațiile date de pasajul baritat gastric și permite prelevarea unor fragmente bioptice gastrice în vederea examenului histopatologic.

Tratamentul

Tratamentul ulcerului gastric cuprinde un tratament medical și unul chirurgical.

Tratamentul medical constă din regim dietetic cu alimente sub formă de lactate și făinoase, vor fi excluse cafeaua, alcoolul și tutunul.

Terapia medicamentoasă cuprinde :

  • Antiacide care în condițiile unei hipoacidități este puțin eficientă.
  • Se asociază antagoniști de receptori H2 (ranitidina).
  • Sucralfatul, respectiv preparatele de bismut coloidal sunt foarte utile în protecția mucoasei gastrice.
  • Anticolinergicele sunt utile în tratament pentru inhibarea secreției acide gastrice.

Dacă în 6 săptămâni de tratament medical bine condus ulcerul nu se vindecă sau dimensiunea ulcerului nu scade sub 60% se indică tratament chirurgical, deoarece ulcerul este refractar sau exista suspiciunea de malignizare.

Intervenția chirurgicală ce corespunde cel mai bine este rezecția gastrică 2/3, urmată de o anastomoză gastroduodenală sau gastrojejunală în funcție de posibilitățile locale de refacere a continuității digestive.

BIBLIOGRAFIE:

  1. Dumnici Alexandru, Patologie chirugicală,Arad, 2010.
  2. Radu Șerban Palade, Manual de chirugie generală, Editura ALL, 2014.