Viața cu valori crescute ale colesterolului

43
Necesitati nutritionale
Necesitati nutritionale

O epidemie globală

Hipercolesterolemia familială este o afecțiune genetică întâlnită la aproximativ una din 250 până în 500 de persoane. Această afecțiune se caracterizează prin alterarea capacității organismului de a elimina excesul de colesterol din sânge.

În Statele Unite ale Americii aproximativ 7 milioane de adulți au fost depistați cu valori crescute ale colesterolemiei.

La nivel global aproximativ 39% din persoanele adulte, aflate peste vârsta de 25 de ani, prezintă valori crescute ale colesterolului în sânge.

Persoanele cu hipercolesterolemie sunt de două ori mai expuse riscului de a dezvolta diferite afecțiuni cardiace, față de cele cu valori normale ale colesterolului în sânge.

Afecțiunile cardiace reprezintă una din cele mai importante cauze de deces și este prima cauză de deces în România.

Datorită faptului că hipercolesterolemia în stadiul de debut este asimptomatică, poate fi foarte ușor ignorată sau trecută cu vederea.

De obicei, hipercolesterolemia apare în asocierea altor stări patologice, precum obezitatea sau diabetul zaharat, ceea ce favorizează neglijarea acestei afecțiuni și preocuparea față de patologia asociată.

În numeroase cazuri nu pot fi observate anumite semne clinice vizibile, care să indice faptul că ceva nu este în ordine. În consecință, mai puțin de jumătate din populația adultă depistată cu hipercolesterolemie este tratată pentru această afecțiune și mai puțin de o treime din persoanele diagnosticate în antecedente cu hipercolesterolemie, mențin nivelul de colesterol în limite normale.

Colesterolul în interiorul organismului uman

Colesterolul este o substanță grasă utilizată de către organismul uman pentru elaborarea a numeroși produși chimici, precum substanțele hormonale (hormonii estrogeni și testosteronul).

Corpul uman elaborează suficient colesterol pentru îndeplinirea acestei funcții. Aceasta înseamnă că tot colesterolul ajuns în interiorul organismului uman prin alimentație este nefolositor.

Cantitățile reduse de LDL colesterol, cunoscut sub denumirea de colesterol rău, sunt dizolvate în sânge, digerate la nivel hepatic și excretate. Când nivelul de LDL colesterol este foarte mare, la nivelul peretelui vascular se formează bucăți groase de colesterol din care vor rezulta, în cele din urmă, plăcile de aterom.

Atunci când aceste plăci de aterom devin din ce în ce mai mari, ele îngustează lumenul arterial determinând reducerea sângelui circulant la acel nivel, creșterea presiunii sangvine și scăderea oxigenării tisulare (scăderea aportului de oxigen la nivelul inimii, al creierului și a altor organe). Acest lucru crește riscul apariției unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral.

Conform câtorva studii epidemiologice, nivelul crescut de colesterol prezintă unul din cele mai mari riscuri de apariție a unui infarct miocardic în viitor. Unul dintre studiile care susțin acest lucru este studiul Fermigham, realizat pe parcursul a câtorva decenii.

Ereditatea joacă un rol important în cadrul acestei afecțiuni, influențând mecanismul hepatic de eliminare a colesterolului din organism.

În general este foarte greu de a reduce valorile colesterolului, fără adoptarea unui regim alimentar sever și fără un tratament medicamentos adecvat.”

De obicei, există două forme diferite de gene care pot determina apariția nivelului crescut de colesterol în organism.

Fiecare dintre noi prezintă o oarecare dispoziție, mai mare sau mai mică, pentru dezvoltarea hipercolesterolemiei; predispoziție care contribuie la desfășurarea unor mecanisme genetice cu efect scăzut. În asociere, zeci sau sute de astfel de mecanisme genetice cu efect redus prezintă risc crescut de a determina creșterea nivelului de colesterol.

Cu toate acestea, genele care prezintă o singură mutație cu efect crescut sunt rare, asemenea celei care a determinat apariția hipercolesteolemiei familiale. În acest caz, mutația este localizată pe gena dominantă, ceea ce înseamnă că o singură copie a acestei gene în organism poate fi activată.

,,În cazul în care moștenim o copie a acestei gene de la unul din părinți, vom avea valori crescute ale colesterolului în sânge. Dacă moștenim două astfel de copii ale genei mutante de la ambii părinții, vom fi diagnosticați cu hipercolesterolemie familială.”

 

Îndepărtând factorii de risc: Regimul alimentar

Regimul alimentar și mișcarea fizică regulată reprezintă bazele tratamentului, în majoritatea cazurilor. În asociere, acestea două pot determina scăderea nivelului de colesterol în 10-15% din cazuri.

Conform nutriționiștilor, factorul cheie în lupta împotriva colesterolului sunt fibrele alimentare.

Fibrele alimentare se găsesc în componența a numeroase fructe și legume. Fibrele alimentare eliberează o anumită substanță de consistență geloasă la nivel intestinal, care blochează parțial receptorii de colesterol și facilitează excreția colesterolului din organism, determinând reducerea colesterolemiei

Și cum putem consuma suficiente fibre alimentare?

Vorbim despre adoptarea unei alimentații asemănătoare curcubeului, care presupune consumarea zilnică a șase produse cu șase culori diferite (o altă culoare pentru fiecare produs).

Aceasta presupune concentrarea atenției asupra lucrurilor distractive și nu asupra restricțiilor plictisitoare. Astfel, adoptarea unui regim alimentar sănătos devine distractivă.

Adăugarea fibrelor în alimentația zilnică nu este singura schimbare pe care o poți face în cadrul regimului alimentar personal.

Se recomandă evitarea grăsimilor trans (prezente în numeroase prăjituri ambalate și produse de patiserie ținute timp îndelungat în frigider/pe raft) și a grăsimilor saturate (prezente în toată gama de produse alimentare, carne roșie și numeroase uleiuri vegetale), care cresc producția de colesterol la nivelul organismului uman.

În locul acestora, sunt recomandate produsele alimentare bogate în grăsimi mononesaturate și polinesaturate, precum nucile, uleiul de măsline, care pot acționa prin creșterea nivelullui de HDL colesterol (sau colesterolul bun). De asemenea, Asociația Americană a Inimii (AHA) susține că sursele alimentare sărace în proteine sunt carnea de pasăre, carnea de pește, lactatele și legumele.

Nutriționiștii oferă o perspectivă importantă asupra reglementării regimului alimentar personal.

Stabilește-ți obiectivele astfel încât să te simți mereu învingător; în acest mod vei putea merge mai departe!

Concentrează-te asupra stabilirii unor obiective cât mai realiste, precum regula 80/20. Fă astfel încât 80% din alimentația ta să fie sănătoasă, iar în proporție de 20% îți vei putea o mică gustare mai nesănătoasă!

 

Îndepărtarea factorilor de risc: Mișcarea fizică

Adoptarea unui regim alimentar chiar dacă este utilă nu este încă suficientă. Medicii îndeamnă persoanele depistate cu hipercolesterolemie să aloce zilnic câtva timp mișcării fizice.

Realizează activități fizice în mod regulat, precum mersul pe jos vioi, înotul, ciclismul sau grădinăritul!

Medicii de chirurgie generală recomandă persoanelor adulte efectuarea unor mișcări fizice intense timp de două ore și 30 de minute în fiecare săptămână, iar în cazul copiilor și adolescenților, cel puțin o oră de activitate fizică în fiecare zi.

Persoanelor ocupate cu munca o mare parte din zi, specialiștii sugerează o mică pauză după fiecare oră, în care să se ridice de pe scaun și să facă o scurtă plimbare sau să alerge pe scări. Efectuarea acestui exercițiu după fiecare oră, la sfârșitul zilei vor fi acumulate 40 de minute de mișcare care este de fapt mișcarea zilnică recomandată de către AHA.

În cazul persoanelor care nu dispun de acestă flexibitate la locul de muncă există și alte opțiuni.

Nutriționiștii amintesc și  de alte aspecte cărora trebuie să le acordăm atenție.

Menține-ți greutatea în limite normale!

Supraponderabilitatea și obezitatea se pot asocia creșterii nivelului de colesterol, în timp ce scăderea în greutate poate facilita reducerea colesterolemiei!

Medicii sfătuiesc persoanele fumătoare să renunțe la fumat.

 

Medicamente în lupta împotriva colesterolului: Statinele

În majoritatea cazurilor de hipercolesterolemie fără rezultate satisfăcătoare în urma adoptării unui regim alimentar adecvat și a mișcării fizice regulate, statinele sunt rezolvarea.

Aceste medicamente acționează prin inhibarea unei enzime hepatice denumită HMG CoA reductaza, care este implicată în procesul de elaborare a colesterolului.

Aceasta nu determină doar scăderea producției de colesterol în organism ci solicită, de asemenea, creșterea numărului de receptori pentru LDL colesterol la nivel hepatic, mecanism prin care ficatul absoarbe colesterolul de la nivelul sângelui pentru a-l elimina ulterior.

Acesta este un fel de program de eradicare a colesterolului. LDL colesterolul este un produs rezidual. Prin administrarea statinelor se activează programul de reciclare a LDLcolesterolului

Statinele au fost elaborate începând cu anii 1980. Multe companii farmaceutice elaborează statine generice, a căror valoare este estimată la 100 de dolari pe an.

Prin administrarea statinelor sunt monitorizate sute și chiar mii de persoane cu hipercolesterolemie. Medicii recunosc faptul că aceste medicamente au efecte substanțiale și semnificative asupra reducerii nivelului de LDL colesterol care, la rândul său, determină scăderea riscului de apariție a infarctului miocardic, a accidentului vascular cerebral și implicit a mortalității în rândul bolnavilor cu hipercolesterolemie.

Aceste medicamente sunt destul de interesante deoarece, pe lângă capacitatea lor de reducere a LDL colesterolului, ele prezintă beneficii suplimentare pe care noi medicii încă nu le înțeleg.

Aceste beneficii vor fi, în curând, extinse la un număr mult mai mare de persoane. În anul 2013, Colegiul American de Cardiologie împreună cu Asociația Americană de Inimă (AHA) au lansat un noi ghid medical pe baza căruia statinele vor putea fi administrate unui număr mult mai mare de persoane.

Cu toate că costurile statinelor generice sunt reduse, acestea îmbunătățesc calitatea vieții bolnavilor cu hipercolesterolemie, ameliorează starea de sănătate și reduc riscul de deces. Astfel, creșterea ratei de utilizare a statinelor va fi rentabilă, potrivit unui raport efectuat de JAMA.

,,Noi am descoperit că pragul de risc la utilizarea statinelor, conform ghidurilor ACC/AHA (peste 7,5%) crește valoarea în bani a acestor medicamente,” a declarat Ankur Pandya, asistent universitar la Școala de Sănătate Publică Harvard. ,,În aceste condiții, ar fi foarte rentabil recomandarea tratamentului cu statine la două treimi din populația Statelor Unite ale Americii, depistată cu hipercolesterolemie, aflată peste vârsta de 40 de ani.”

Extinderea utilizării statinelor ridică problema apariției unor efecte secundare. Efectul secundar major al utilizării statinelor este creșterea longevității.

Aproximativ 15% din persoanele cărora li s-au administrat statine acuză dureri musculare, dar medicii spun că aceste medicamente nu prezintă potențial cancerigen iar riscul de afectare hepatică este redus.

Cu toate semnele de întrebare care se ridică atunci când este vorba despre efectele secundare ale statinelor, aceste medicamente sunt extrem de eficiente și sunt utilizate peste tot în lume de o bună bucată de timp.

O nouă alternativă: Inhibitorii de PCSK9

Două noi medicamente hipolipidemiante sunt pe cale de a fi aprobate pe piața farmaceutică.

Praluent (Alirocumab), fabricat de către Sanofi-Aventis și Regeneron, a primit aprobarea din partea FDA (Administrația Medicamentelor și Alimentelor din Statele Unite ale Americii).

Amgen Repatha (Evolocumab) este un alt medicament hipolipidemiant pe punctul de a fi aprobat de către FDA. Repatha a fost deja aprobat în Europa.

Aceste medicamente, denumite inhibitori ai PCSK9, acționează prin blocarea enzimei PCSK9 care descompune receptorii de LDL colesterol la nivel hepatic. Prin blocarea acestei enzime, la nivel hepatic vor fi găsiți mai mulți receptori LDL colesterol. Care vor capta colesterolul din sânge și-l vor elimina.

În locul administrării unei singure pastile, bolnavii cărora li se administrează Repatha sau Praluent, își vor putea injecta singuri medicația. Praluent se prezintă sub forma unui stilou pre-umplut, care conține substanță medicamentoasă în doză unică. Repatha se prezintă sub forma unui injector automat.

Inhibitorii PCSK9 oferă o alternativă promițătoare persoanelor care nu tolerează statinele sau în cazul celor care statinele nu sunt suficiente pentru reducerea nivelului de colesterol.

Aproximativ 25-33% din bolnavii cu risc cardiovascular înalt aflați în Statele Unite ale Americii, nu își pot reduce nivelul de colesterol în limite normale prin administrarea statinelor sau a altor agenți hipolipidemianți aprobați în prezent pe piața farmaceutică americană.

Un posibil motiv de îngrijorare cu privire la aceste noi medicamente este faptul că, deoarece aceste medicamente sunt în conformitate cu cerințele statului în cadrul căruia sunt aprobate (în acest caz țările europene și Statul American), costul lor este ridicat.

Altă problemă este dacă inhibitorii de PCSK9 vor determina apariția unor efecte secundare în urma utilizării pe termen lung.

Până în prezente aceste medicamente oferă o anumită siguranță la administrare. Cred că este important să menționăm faptul că nu au fost elaborate studii clinice care să stabilească siguranța și eficacitatea pe termen lung în ceea ce privește reducerea riscului de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral. Cu toate acestea, în cadrul studiilor clinice efectuate pe o perioadă limitată, de până la 18 luni, putem observa scăderea numărului de cazuri cu infarct miocardic sau accident vascular cerebral

Atât Amgen, cât și Sanofi/Regeneron, au realizat anumite studii clinice care au fost încheiate în anul 2017.

Ce este de făcut?

Mulți specialiști au ajuns la concluzia că screeningul pentru depistarea hipercolesterolemiei este foarte important.

,,Nu este altă modalitate de a-ți determina nivelul de colesterol,” a spus Lloyd-Jones. ,,Este necesară efectuarea unei analize de sânge pentru determinarea colesterolemiei.”

Se recomandă ca toate persoanele începând cu vârste peste 20 de ani să-și determine valoarea colesterolemiei la fiecare cinci ani. Cu toate acestea, persoanele cu hipercolesterolemie familială și cele multipli factori de risc trebuiesc investigate mult mai frecvent. Pentru depistarea hipercolesterolemiei familiale în stadiul de debut, toți copiii aflați între vârsta de 9 și 11 anitrebuie să fie supuși analizei de determinare a colesterolemiei, cel puțin o dată pe an.

Determinarea istoriei familiale este cel mai eficient mod de a afla gradul de risc în dezvoltarea hipercolesterolemiei familiale.

Antecedentele heredo-colaterale sunt indicatorii cheie, în mod special atunci când rudele de gradul întâi sunt afectate de boală. Dacă un membru al familiei a suferit un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral sub vârsta de 60 de ani, aceasta presupune că pe viitor, cel puțin un membru al familiei va fi expus riscului cardiovascular crescut

Dacă istoria familială este pozitivă și valorile colesterolemiei sunt crescute, există anumite teste genetice care pot indica prezența genei mutante în aproximativ 60-80% din cazuri.

Nu ne putem aștepta ca un medicamente să schimbe modul de viață și starea de boală a unei persoane. Aceste două elemente acționează în asociere.

Nu trebuie să gândești că administrarea unui medicament hipolipidemiant îți permite renunțarea la regimul alimentar și la stilul de viață sănătos. Acestea două interacționează în vederea reducerii nivelului de colesterol și trebuie să respectăm toate aceste aspecte!

Este important să dezvoltăm o atitudine pozitivă și să stabilim un stil de viață sănătos!